NarutoFani + WeloveAnime http://weloveanime.forumz.ro/forum
Bună! Haide și tu pe http://weloveanime.forumz.ro/forum ! Te așteptăm!
Lista Forumurilor Pe Tematici
NarutoFani + WeloveAnime http://weloveanime.forumz.ro/forum | Inregistrare | Login

POZE NARUTOFANI + WELOVEANIME HTTP://WELOVEANIME.FORUMZ.RO/FORUM

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
bruneta_mara 19 ani
Femeie
19 ani
Ialomita
cauta Barbat
26 - 52 ani
NarutoFani + WeloveAnime http://weloveanime.forumz.ro/forum / Fan Fictions. / Viata plina de necazuri, dar si bucurii Moderat de Sakura_Haruno
Autor
Mesaj Pagini: 1
MăDă ~ Vampire_Girl
Vizitator



Hello!
Mda, cred ca stiti toti primul meu fic 8-|
M-am gandit sa il postez si aici )
acum ca am inceput sa mai scriu la el, nu ma mai satur))

Cap. 01:



          Negru, doar atat vad imprejurul meu. Ma panichez si incerc sa gasesc cu privirea o portita de scapare din acest infern. Insa nimic! Tremur, imi este atat de frica… ma aflu in centrul nimicului. Vreau sa localizez ceva cu ochii, ceva ce ar putea sa imi de un indiciu in privinta locului in care sunt. Totul este in bezna totala. Aud niste pasi si ma ridic in picioare. Simt in interiorul meu un fior cald ce ma mangaie. Numai gandul ca nu sunt ingura ma bucura. Incep sa alerg, vrand parca sa scap de o povara, convingandu-ma ca sunt iar singura. Alerg si iar alerg, pana cand ceva ma opreste trantindu-ma la podea. Ma sprijin in maini, intorc capul in spate. Vad acelasi intuneric ce ma inconjoara. Ma ridic iar, nedorin sa ma dau batuta. Fac trei pasi in spate, ma las in vine si incep a pipai podeaua, ce parea a fi din lemn, pentru a fi sigura ca nu este nimic acolo, si ca m-am impiedicat de propriile picioare. Dar nu este asa. Nu apuc sa ma conving de existenta acelui lucru, din cauza unui sunet straniu, care ma face sa ma indepartez cativa pasi in spate. Ma uit in sangan, ma uit in dreapta, in fata, in spate, si observ o silueta ciudata ca vine spre mine. Aud un ticait, parca salvator de vieti si deschid ochii. Acum mi-am dat seama. A fost doar un vis, dar nu stiu in ce categorie sa il bag! Vis frumos sau vis urat? Las problemele si toate gandurile deoparte cand aud vocea tatalui meu ca ma roag sa ma grabesc, fiindca voi intarzia la scoala. Cobor lenes din pat indreptandu-ma spre baie. Camera era destul de spatioasa, invaluita in culearea albastra. Faianta si gresia aveau culoarea cerului, una dintre culorile mele preferate. Ma duc cu pasi mici spre chiuveta, oprindu-ma in fata ei, explorandu-mi cu atentie chipul. Am parul roz lung pana la mijloc si ochii verzi. Imi fac siesta de dimineata si cu aceeasi lene in mine ma indrept spre sifonierul meu cu doua usi si o oglinda, facut din lemn de cires. Deschid una dintre usi si observ destule haine aranjate dintre care imi aleg fusta de la uniforma rosie si o camasa alba. Ma incalt cu o pereche de pantofi negri, imi iau ghiozdanul si cobor in bucatarie, unde ma asteptau fratele meu si tata. Eu mai am o surioara, mai mica cu aproape un an, dar totusi este in aceeasi clasa cu mine. Se pare ca a racit acum 2 zile si este in camera ei. Fratiorul meu “drag” are parul blond ca spicele graului, ochii albastri, cand este vesel, ca cerul senin, iar cand este tris, albastrul se inchide precum marea. Este hiper-activ, mereu cu zambetul prostesc pe fata, cu un an mai mare decat mine. Este adoptat de la varsta de 3 ani. Numele lui e Naruto. Surioara mea mult iubita si tinuta in puf are parul roz, dar un roz putin mai inchis decat al meu, ochii de un verde crud, mult prea asemanatori cu ai mei. Este la fel de glumeata ca blondul casei, dar stie cand sa se opreasca din jignit, pentru a nu intra in belele. Numele ei este Akane, Naruto spunand ca a fost ideea mea, atunci cand eram mica. Tatal meu este un barbat bine lucrat, cu parul negru ca pana corbului si ochii de un verde lafel ca al meu de crud, mereu calm, cu capul pe umeri. Coshi ii e numele. Eu pe el il mostenesc la comportament, iar pe mama mai mult la infatisare. Vreti sa stiti cateva despre mamea mea? Bine! Semana mult cu mine, avand parul pana peste umeri, roz, la fel ca al meu, ochii verzi, un corp frumos, insa a murit acum doi ani intr-un accident de masina. De atunci sunt mult mai serioasa, mai retrasa. Sirul gandurilor imi este intrerupt de vocea blondului:
-‘Neata, surioara, vin-o, asta daca nu vrei sa intarzii! Striga cat putu de tare Naruto in urechile mele ca o sirena de politie.
-‘Neata, fratioare, tati, Akane nu vine sa manance? Intreb cu un glas stins aproape neauzit.
-Nu, Sakura. Akane se simte mult mai rau ca ieri, si am rugat-o pe Mary sa ii duca mancarea acolo. Mary este o femeie de 45-46 de ani. Este bona noastra de cand mama a murit. Ea ne gateste, ne calca, ne spala. Are un suflet bun, de aceea o admir profund. Are parul blond, lung pana peste fund, aratand de parca mi-ar fi colega de clasa. Ma mira faptul ca nu este maritata, dar asta este problema ei.
-Bine, atunici, eu o iau inainte spre scoala. Nu am pofta de mancare. Naruto, vi? Intreb eu, parca stiind ca nu ma poate refuza.
-Sigur, Sakura! Asteapta, te rog, 5 minete sa imi iau giozdanul. Raspunde blondul asa cum ma asteptam. Stie prea bine cum reactionez cand sunt nervoasa, si, probabil, nu are chef sa mearga pe strada cu ochiul vanat. Astept asa cum ma rugat si il vad intr-un sfarsit ca vine alergand pe scari cu telefonul meu in mana, spunandu-mi ca l-a auzit sunand de la el din camera. Raspund si sunt intampinata de un urlet, povenit de la una dintre prietenele mele buna, Arishima, care, se pare, ca era iar alergata de cainele vecinilor. Urlu si eu la randul meu si ii zic sa se calmeze, dupa care ii spun ca ies pe usa casei si ne vendem in cinci minute. Inchit clapeta telefonuluimeu negru si ies in curtea mare din fata casei. Arishima este o fata cu parul castaniu precum castanele, toamna, lung pana dupa fun, cu forme bogate, ochii de un verde destul de frumos, intotdeauna vesela. Vazandu-ma, fata, alearga spre mine sa ma imbratiseze, drept urmare sunt asaltata si de javra vecinilor, pe care nu o suport. Raspund la imbratisarea prietenei mele, care parca nu ma mai vazuse de ani de zile. Ma ridic de jos si ne continuam drumul. La o intersectie ne intalnim cu Sasuke, cel mai bun prieten al fratioului meu. Il invitam sa ni se alature, aceasta fiind ideea lui Naruto. Pe drum nu am scos nici un sunet, spre deosebire de ceilalti trei, ce ma insoteau.


Cap. 02
     Am ajuns intr-un final in curtea scolii. Era plina de copii, imbracati de asemenea in uniforma, desi scoala nu ne impusese una anume. Fetele veneau imbracate cu fuste in carouri sau dungi de culori diferite, cu camasi albe, de cele mai multe ori. Baietii erau imbracati in costume negre sau albastre. Cum fac un pas, imi aud numele strigat, si ridic privirea din pamant. Observ o fata cu parul ondulat, precum ciocolata, prins in doua codite. Ochii ii erau de aceeasi culoare precum parul. Era imbracata intr-o fusta de “uniforma” in carouri verzi, o camasa alba, peste un corset verde, si o fundita rosie la gat. Era incaltata cu o perehe de pantofi negri, continuand in sus cu niste sosete tot negre pana deasupra genunchilor.
-Aisa! Nu pot sa cred ca te-ai intors! Spun cu un entuziasm neobijnuit mie. O imbratisez si imi raspunde imbratisarii. Aisa a plecat din sat acum 3 ani si se pare ca s-a intors mai repede. O iau de mana sa faca cunostinta cu Arishima.
-Arishima, ea este vechea mea pietena Aisa, care a plecat acum 3 ani in Londra, fara mine! Spun oarecum suparata. Aisa, ea este Arishima, noua mea prietena, ce a venit in Konoha la o saptamana dupa ce ai plecat tu. Sper sa va intelegeti bine! Am spus zambint ceea ce ii face Naruto si pe Sasuke sa se uite ciudat la mine. Ce-i? intreb suspicioasa, parca nestiind raspunsul.
-Surioara, nu stiu daca iti dai seama, dar zambesti! Spune blondul uitandu-se la mine ca la masin straine. Sasuke nu a mai putut zice nimic, doar ma privea cu ochii lui patrunzatori, parca vrand sa afle ce gandesc.
-Da, mi-am dat seama, dar acum ca pomenesti, am uitat pentru o clipa de moartea mamei. Spun intristandu-ma iar, lasasnd capul in pamant. Acum se uita Aisa la mine de parca nu ar fi stiut ce se petrece. Dar chiar nu stia!
-Stai putin, cum adica Kushina a murit? Intreaba aceasta cu lacrimile in ochi. Va rog sa imi spuneti ca este o gluma proasta! Continua aceasta cu lacrimile pe obraji.
-As vrea eu sa fie o gluma proasta, dar nu este! spune si Naruto lasand capul in jos, ochii luand culoarea marii.  Sasuke pune mana pe umarul prietenului sau, in semn de consolare, iar eu imi imbratisez prietenele. Aisa nu se mai oprea din plans, iar eu cu Ari’ incercam sa o potolim. Mama a fost ca un al treilea parinte pentru Aisa, chiar daca mama acesteia inca traia. Dupa ce se mai linisteste putin, o iau de mana si pe ea si pe Ari si ne indreptam spre un grup format din 4 fete.
Una era bruneta, parul fiindu-i lung pana la mijloc, cu ochii precum cerul innorat, inalta cat mine. Imbracata intr-o uniforma ca a mea, dar albastra, numele ei fiind Hinata. Statea langa o fata castanie cu doua codite prinse in coc, ochii precum rogina, inbtacata intr-o bluza alba si o fusta albastra, foarte asemanatoare cu a Hinatei. Pe ea o chema Tenten. Langa ea era o blonda, imbracata intr-un chimono mai mult de ocazii speciale, parul fiindu-I prins intr-o coada mare la spate. Ochii de un albastru senin iesau in evidenta datorita fardului verzui cu care si acoperise ploapele. Ino-acesta fiindu-i numele - se certa cu o alta blonda. Aceasta avea parul prins in patru codite, si era imbracata intr-un chimono simplu, dar totodata complicat. Pe ea o chema Temari.
Toate eram bune prietene, dar se pare ca intre blonde se isca mereu cate o cearta. Le-am ignorat, intreband-o pe Hinata de ce se cearta, aceasta raspunzandu-mi ca se cearta pe un pix pe care l-au gasit pe jos. Mi s-a parut patetic asa ca am spart cearta aceea cu un dres scurt al vocii, dupa care am spus:
-Fetelor, vreau sa vi-o prezint pe Aisa, o veche prietena, ce a plecat acum 3 ani in Londra. Tenten, tu s-ar putea sa o sti, fiind in clasa cu mine intr-a 6-a. Rand pe rand fetele s-au prezentat, dupa care au spus ce le place ce nu le place, devenind bune prietene. Am fost trezita la realitate de clopotelul ce anunta inceperea orelor. Aveam dirigentie. Ne-am indreptat spre clasa razand, uimindu-i pe toti ce ma cunosteau ca fiind trista, mereu inchisa in mine.



Cap. 3


Mergand lent pe coridoarele lungi ale scolii impreuna cu gasca, observ undeva intr-un colt ferit de ochii lumii, doua fete noi, pe care nu le-am mai vazut, ambele brunete, una cu parul scurt, ochii roshii ca rubinul, imbracata intr-o rochita alb cu negru, ce plangea in hohote, iar una cu parul lung, ochii ca cel mai intunecat abis, avea o fata ingrijorata. Era imbracata intr-un tricou negru si o fusta calbena. Incerca sa o calmeze pe prima fata, dar nu avea mari progrese. Ma opresc, iar Aisa, fiind in spatele meu vorbind cu fetele se ciocneste de mine, obligandu-ma sa fac un pas in fata. Nu imi iau nici o clipa privirea de pe cele doua noivenite, fiind prinsa in vraja amintirilor, amintiri dureroase, amintirea acelei zile blestemate, in care am aflat ca mama a murit.

         ~Flashback~
   Sunt in pauza mare si ascult muzica la telefon, din lipsa de preocupare. Caut un numar in agenda insa inainte de a apasa pe tasta de apel ma suna Shikamaru, un baiat din clasa fratelui meu, cu parul prins intr-o coada in varful capului. Imi spune sa vin la el in clasa, pentru ca este ceva urgent. Inchei convorbirea cu un grabit “bine” si ma ridic din banca in fuga. Alerg ca nebuna pe coridor pana dau de o usa inchisa. O deschit cu putere trantind-o de perete, atragand atentia elevilor. Imediat ce vad grupul fratiorului meu ma indrept rapid spre acel loc. Ajung la destinatie, dar nimeni nu ma baga in seama, asa ca il dau pe Shikamaru din fata mea si ce credeti ca vad? Pe Naruto sprijinit de perete, lasandu-se in jos, parca stergand zidul. Ajunge cu fundul de podea si ridica privirea pentru a ma privi. Am putut observa obrajii lui uzi. Sar la gatul lui imbratisandu-l cu putere. Imi raspunde la imbratisare strangandu-ma mai mult la pieptul lui. Sasuke s-a aplecat si mi-a pus mana pe umar. I-am dat drumul lui Naruto si mi-am indreptat privirea spre brunet.
-De ce este in halul asta? L-am intrebat cu vocea stinsa privindu-l in ochi. Nu mi-a raspuns. Doar si-a indreptat privirea in jos semn ca nu stie. Cand am vazut gestul acesta, m-am ridicat in picioare si l-am ajutat si pe fratiorul meu. L-am dus in banca lui si m-am aplecat in fata lui.
-Sune-mi, te rog, ce s-a intamplat? L-am intrebat cu lacrimi in ochi, sperand la niste explicatii, insa nu le-am primit. Mi-a dat telefonul lui sa citesc un mesaj:
  “Naruto, vin-o acasa cu surorile tale! Mama voastra a facut un accident cu masina si a murit.” Atat am putut citi, pentru ca imediar privirea mi s-a incetosat si lacrimile au inceput sa se perelinga pe obraji. Nu am mai rezistat si m-am ridicat in picioare, aruncand cu telefonul in perete, spargandu-l. Baietii s-au apropiat de mine incercand sa ma calmeze, dar nu au reusit. L-am prins pe Naruto de gulerul camasii si l-am trantit de perete. Toti ma priveau uimiti. Isi puneau aceeasi intrebare : “De unde are puterea asta?” Nu am bagat in sema sosotelele ce se auzeau. Mi-am continuat discutia inexistenta cu fratele meu.
-Spune-mi ca este o gluma proasta! Spune-mi ca mama este acasa cu tata! Am zbierat ca nebuna exact cand profesorul a intrat in clasa. Cand mi-a vazut izbucnirea nu a mai putut spune nimic altceva decat:
-Ce se petrece aici? Nimeni nu i-a raspuns. Si asta la enervat rau.
-Stai, te rog, surioara! Nu este vina mea ca mama a …murit! Imi spuse Naruto incercand sa ma calmeze. M-am oprit. Avea dreptate. Am cazut in genunchi si mi-am pus mainile la ochi incepand sa plang. Sasuke s-a apropiat de noi punandu-mi mainile pe umeri.
-Sakura, Naruto, ce s-a intamplat? Intreba acesta ingrijorat de reactia mea de mai devreme.
-Ma… ma… mama a …. Mu… mu…murit! Am spus printre sughituri. Nu am mai stat pe ganduri. M-am ridicat in picioare si am inceput sa alerg pana am ajuns pe un coridor intunecat. Ma asez pe cimentul rece, ma dau cu capul de perete si imi pun genunchii la piept. Din clasa de unde am iesit fugind, vin Sasuke, Naruto si domnul profesor. Se apropie grabiti spre mine, dupa care brunetul ma ia in bratele sale calde si puternice. Pana sa ajungem la cabinet, am lesinat in stransoarea baiatului, bagand spaima in sufletul fratiorului meu.

      ~End Flashback~

Ma uit in continuare la cele doua fete de pe coridor. Imi dau seama ca este acelasi coridor pe care am alergat in acea zi. Gasca incepe sa se ingrijoreze si incep a ma zgaltai in incercarea de a ma trezi. Langa fete si-au facut aparitia si “trupa” dragului meu fratior. Naruto si Sasuke stiau ce se intampla cu mine asa ca iar m-au luat in brate, numai p-ntru a nu mai vedea acea imagine. Au fugit repede in clasa cu mine si m-au pus in banca mea. Blondul mi-a dat o palma si m-am trezit din visarea mea cu ochii deschisi. Imi scutur capul de 2-3 ori si ma uit in jur incercad sa imi amintesc cele intamplate.
-Ce am mai facut si de data asta? Intreb, sperand sa aflu detali, dar nu primesc raspunsuri decat o imbratisare de la Naru. Ii raspund la imbratisare oarecum socata si ma uit surprinsa la brunet si la fetele ce ma inconjurau.
-Sa spunem doar ca amintirile dureroase revin in mintea ta si persista mai mult decat ar trebui. Imi spune Sasuke cu atat de multa sinceritate in vocea lui mirifica. Ma ridic din bratele fratelui meu si incep sa alrg pe holul intunecat pana dau de cele doua fete. Ma aplec la nivelul lor si pun mana pe umarul celei ce plange. Isi indreapta privirea spre mine, si imi sare la piept imbratisandu-ma strans. Desi nu stiam nimic despre ea, i-am raspuns stramsori apropiind-o si mai mult de trupul meu.stam asa o bucata buna de timp pana nu mai aud suspine. O indepartez putin si sunt intampinata de un zambet urias. Ma ridic in picioare si o ajut si pe ea. Cealalta bruneta se ridica dupa noi.
-De ce plangeai atat de tare? Intreb mai pe ocolite sa nu o fac sa isi aminteasca tot motivul pentru a nu incepe iar sa verse lacrimi amare. Ma tinea strans de mana si imi spune ca a ramas orfana. O privesc surprinsa ca zambeste atat de mult dupa ce a aflat vestea si o imbratisez iar. Ii mai pun o intrebare simpla si imi raspunde mult mai usor.
-Chinatsu! Insa toti imi spun China sau Chin. Spune cu zambetul de ingeras pe buzele usor conturate de un strugurel transparent.
-Dar tu cum te numesti? Din cate am observat sunteti prietene bune! De aceasta data o intreb pe cealalta bruneta, cea cu parul lung, ce acum privea la noi fericita.
-Ma numesc Kinoshita si, da, sunt prietene bune. Imi spune chicotind. Este vericoara mea. Continua Kino zambind prieteneste. L-am spus cum ma cheama si ca sunt clasa aX-a. Am aflat ca si China este in clasa cu mine, iar Kino este in clasa cu Naruto. Le iau pe amandoua de mana si ma indrept spre clasa mea unde ma asteptau ceilalt prieteni ai mei.
-Hei, baieti! Am strigat cat am putut de tare pentru a face liniste. Ma duc la banca mea si le prezint pe cele doua verisoare. S-au imprietenit repede, asa ca fratele meu cu Sasu si Kino se duc la ei in clasa. O asez pe China in banca din fata mea. Profesorul intra in clasa, iar Aisa si bruneta se duc in fata clasei sa se prezinte. In cinci minute se intorc inapoi in banci, si ora de istorie a inceput. Era sa adorm dar m-am descurcat. Profesorul era tanar, blond cu ochi albastri si cam nebun. In chema Eduart. Asa au trecut 5 ore din viata mea. Plictisitor.
     Aud un sunet. Oare ce o fi? Mi-am dat seama! Este clopotelul ce anunta sfarsitul orelor. Ma ridic in picioare, imi iau cartile si caietele de pe banca si le pun in ghiozdanul meu. Imi iau ramas bun de la prieteni, si ma indrept spre clasa fratelui meu. Merg lent, parca asteptand un melc sa ma depasasca. Eram cu gandul departe. Ma tot gandeam la China, cum de a reusit sa zambeasca atat de frumos si real, dupa aflarea vesti. Probabil s-a gandit ca nu este singura, ca are prieteni care tin la ea si ca viata merge inainte cu bune sau cu rele. Eu nu am gandit asa, si acum regret asta. Imi indepartez orice gand si observ ca sunt in clasa fratelui meu, el strangandu-si lucrurile. Il strig sa se grabeasca si pornim pe scarile ce duc in jos, spre parter. Iesim din inchisoarea pe care uni o numesc scoala, si il rog pe Naruto sa imi imprumute telefonul lui. Mi-l da si eu dau direct la mesaje, sa vad daca asters acea veste ce mi-a luat 20 de ani din viata. Din fericire nu mai este si zambesc triunfator. Ii inmanez telefonul si grabesc pasul spre casa. Aud ca ne striga cineva si ma intorc. O vad pe Arishima ca alearga dupa noi cu un caiet in mana. Mi-l inmaneaza si ne insoteste pana acasa. Imi iau ramas bun de la ea si intru, in compania fratelui meu, in casa. Acolo oobservam ca doctorul coboara scarile cu tata in urma lui, destul de ingrijorati.


POZE:

Cap. 1 - Sakura
- Akane
- Naruto
- "Tata"
- Arishima [here, pentru ca Ari' a mea are parul albastru ) ]
- Sasuke

Cap. 2
- Aisa
- Hinata
- Tenten
- Ino
Temari

Cap. 3
Nu mai gasesc pozele su China si Kino, imi e si lene sa le caut
- Shikamaru
- Kiba
- Neji
  - Anna
- Sam

he he, poate mai tarziu mai pun)

Modificat de MăDă ~ Vampire_Girl (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
Elvira
Chunin

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 165
Yupi sunt prima
ficul e frumos i-mi
place si ideea este originala


_______________________________________

Aine and Serena

Just rise your hands tonight.. and feel the freedom. Everything go so right... I feel the rhythem I need'you here with me. 'Cause music makes me free!

pus acum 14 ani
   
whatever:-<
Kate like chocolate!

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 49
foarte frumos sa pui continuarea !

pus acum 14 ani
   
MăDă ~ Vampire_Girl
Vizitator



Ms de comm >:d<
sper sa va placa next )

Cap. 4

            Stau in camera mea si astept ca ceasul sa arate ora exacta. Aud un ticait enervand de obicei, dar acum zambesc scurt si ma ridic din pat. O dimineata obijnuita avea sa mi se arate. Sau poate nu chiar atat de obijnuita. Ma indrept linistita spre baia proprie si imi fac toaleta de dimineata. Termin repede si alerg entuziasmata spre dulapul meu plin cu haine ravasite, numai intr-un sertar erau aranjate asa cum trebuia. Deschid sertarul si caut cu privirea o pereche de blugi albastri, un tricou in dungi roz ce lasa la vedere burta mea micuta, un hanorac de aceeasi culoare-rox- si imi pun o sapca in cap. Ma incalt cu o pereche de adidasi roz. Cobor repede treptele ce duceau la parter, si alerg in sufragerie, unde eram asteptata de toti membri familiei, aproape toti, lipsind mama. Erau imbracati frumos, dupa parerea mea, Naruto intr-un trening negru, incaltat cu o pereche de tenesi albi cu cateva dungi negre, avand in cap o sapca alba. Akane era imbracata cu o pereche de blugi ce se mulau pe picior si un maieu albastru cu spatele gol, legandu-se la ceafa. Era incaltata cu o pereche de adidasi albastri. Dar tata era imbracat in costum cu cravata. El trebuia sa se duca la servici, lucrand la o firma respectabila.
      -Buna dimineata! Tati, tu trebuie sa ne duci in parcul de distractii! Asa ne-ai promis saptamana trecuta. Supun, oarecum serioasa. A aprobat din cap si ne-a spus sa ne urcam in masina. Ne urcam in automobil si pornim spre casa prietenilor nostri. Prima oara trecem pe la Sasuke, apoi pe la Arishima, urmand Aisa, iar restul gastilor locuiau in aceeasi casa, paintii lor fiind foarte buni prieteni. Masina se umpluse insa ne-am descurcat.
    Ajunsi in fata portilor uriase, lumini obitoare iti furau privirea si te faceau, pentru o clipa, sa te pierzi. Toti ne uitam fericiti la acel spatiu ingradit de un gard format din bucurie ce devenea din ce in ce mai puternic. Ma desmeticesc si imi indrept privirea spre masina tatei, ce era pornnita si gata de drum. Alerg rapid spre tatal meu ce era gata sa apese pedala si sa scape fara a ne dea banii promisi. Ma pun in fata automobilului cu mainile in san si fluier. Atrag atentia prietenilor mei si se apropie de mine punandu-se in asa fel incat sa il inconjuram pe tati. Imi parasesc pozitia si il fac pe iubitul meu parinte sa deschida geamul. Ma aplec putin intizand mana avand un zambet triumfator pe fata. Individul din fata mea ma priveste cateva clipe serios supa care zambeste discret.
   -Cati vrei? Ma intreaba cautandu-se prin buzunare de maruntisi. Ii dau peste maini si intind mana iar.
    -Cati ai? Intreb provocator, parca vrand sa nu se mai prosteasca. Hai, da toti banii ca nu faci gaura nicaieri! Spun iar plictisita de sitoatie. Zambeste smecher si imi inmaneaza tot portofelul, intai scotandu-si actele.
    -Ai aici cateva carduri de credit si bani ches cati vrei. Daca mai ai nevoie dai un telefon si se rezolva! Spune si pleaca repede pentru a fi scutit de alte cheltuieli si intrebari. Le spun si celorlalti vestea si s-au bucurat enorm. Aveam o zi plina de magie. Akane a venit la mine si imi sopteste ceva ce ma face sa zambesc miseleste. Probabil va intrebati ce s-a intamplat cu ea de s-a vindecat asa de repede. Pai se pare ca domnisoara a vrut doar sa chiuleasca de la scoala. Si fata doctorului ingrijorata? Era pentru hamsterul ei, se pare ca este femela si ca in curand si mamica.
     -Hei, baieti, ce ar fi sa mergem intai la cumparaturi, dupa la coafor si dupa la manichiura si pedichiura? Intreaba Ino entuziasmata.
     -Ba nu! Protesteaza Shikamaru. Eu zic sa mergem pe pista de role, dupa la inot si dupa in casa groazei! Continua acesta sigur pe el.
     -Hmm, ce ar fi sa mergem la role, dupa la casa groazei, urmand cumparaturile si sa incheiem cu concertul ala in care canta: Blaxy Girls, B.U.G. Mafia, Puya si Alex etc. ? Spune naruto, avand in ochi focul nerabdarii.
     -O idee excelenta, fratioare! Spun si eu si Akane in acelasi timp. De aceea te iubim! Continuam noi entuziasmate.
      Asa cum am planuit, am mers mai intai pe pista de role, distrundu-ne la maxim. Eu faceam miscari de patinatoare, atat cat imi dadeau voie rolele, pe langa blond ce abea se tinea pe picioare. Ma roteam, faceam sarituri, mergeam cu spatele si multe altele atragand atentia publicului. Dupa 30 de minute de patinaj am obosit si am incheiat stand intr-un picior cu mainile sus. Lumea aplauda si telefonul vibra facandu-ma sa imi pierd echilibrul si sa cad accidental peste Sasuke. Acum ne priveam in ochi, parca pentru prima data. Mereu mi-a fost alaturi atunci cand am avut nevoie. Chiar si la inmormantare a fost acolo pentru a fi sigur ca nu mai fac o criza de nervi. Simt cum obrajii imi iau foc. Inrosesc si asta nu este bine. Parca ma pierd in ochii lui, acel negru intens mai mereu goi, acum inundati de o fericire stranie, parca bucurandu-se ca nu a fost altcineva in locul lui. Acest moment a fost intrerupt de telefonul meu ce incepea sa vibreze iar in buzunar. Ma ridic rapid cerandu-mi scuze si ajutandu-l si pe el sa o faca.
     -Scuze, nu a fost cu intentie, dar nu-i usor sa patinezi asa! Repet zambind obligat-fortat. Ma priveste scurt si imi raspunde intr-un final.
     -Oh, da, nu-i problema! Si, da, stiu ca nu e usor sa patinezi asa. Cand era mic, la insistentele fratelui meu mai mare, Itachi, am luat lectii. Spune parca abtinandu-se sa nu rada. Iar simt telefonul si deschid clapeta. Era tata, vroia sa vada ce facem. Mi-a picat fata. A plecat de cateva minute si deja ne suna. Inchid fara sa ai raspunde si arunc mobilul spre Naruto.
     -Tine-l tu! Daca suna iar tata inchizi fara sa spui nimic, ai inteles? Ii spun fratelui meu ce aproba din cap si pleaca cu gasca la vata de zahar. Eu ma duc si ma descalt de role, le dau tipului de le inchirieri si schimb directia spre ceilalti.
     Merg lent, impiedicat, gandindu-ma la ceea ce m-a facut sa ma comport asa ciudat in preasma lui Sasuke. Ma simt aiurea, parca plutesc cand se apropie de mine. Nu am mai patit niciodata asa ceva. Totusi imi indepartez oice gand, numai pentru a nu strica fericirea celorlalti. Imi scutur usor capul si continui usor mersul meu ca al melcului, dar vocea blondului ma trezeste la realitate. Imi spune sa ma grabesc ca am ramas mult in urma, ei luandu-si deja bilete la casa groazei. Grabesc pasul ajungand in dreptul lui Sasuke, dandu-i banii si rugandu-l sa cumpere un cupon si pentru mine. Aproba discret din cap si pleaca mai departe spre casierita. Peste cateva minute de asteptat, vine si imi pune mana lui calda pe umarul meu. Intorc privirea si primesc un zambet calduros ce parca imi incalzea inima. Zambesc si eu la randul mea si iau din palma lui relaxata hartiuta pe care mi-o datora. Il trag dupa mine pana la un scaun liber si ne asezam amandoi. Un tip destul de tanar vine si ia acele cupoane. Turul incepe. Ma uit uluita la cateva efecte speciale si dupa privirea mea intalneste un ecran mare, cat un perete, aratand pe el imagini dintr-un film de groaza. La inceput prezinta actorii devenind din neinteresant in plictisitor, dupa arata batai sangeroase, terminand cu monstrii de toate dimensiunile. Ma sperii cand din ecran sare o papusa ce semana exact cu uratania de pe ecran si il prind pe brunet de brat, facandu-l sa tresara intorcandu-si privirea spre mine. Zambeste subtil si pune mana libera in jurul taliei mele. Saruta fruntea mea netena iar eu pun instinctiv mainile pe piptul lui bine lucrat. Ma las contopita cu el intr-un sarut pasional. Avea buze moi si dulci, eu putand sa simp o urma de zahar de la vata pe bat mancata mai devreme. Simteam cum inima vrea sa iasa din piept de emotii. Raspund la primul meu sarut punand mainile in jurul gatului sau. Nu ma puteam opri si as fi continuat asta mult mai mult, dar norocul nu era de partea mea asa ca turul aproape se terminase. Sasuke rupe sarutul usor si se apropie cu buzele de urechea mea, soptindu-mi ca sarut extraordina. M-am inrosit imediat, ceea ce l-a facut pe brunet sa chicoteasca si sa ma mai sarute scurt pe buze. L-am luat instinctiv de mana steptand sa vad luminita de la capatul tunelului. Cand sa trecem pe poarta spre lumea normala, ceva m-a atins pe spate, eu intorcandu-ma cu fata spre Sasu. Acesta ma priveste intrebator si eu ma uit in spate… ce credeti ca vad? Un tip purtand o masca incercand sa ma sperie.
   -Amice, am vazut oameni mai urati ca tine! spun, starnind rasul tanarului ce se afla langa mine. Baiatul cu masca se uita ciudat la mine, apoi se ascunde in intuneric. Sasuke inca mai radea de ceea ce facus, dar intr-un final a venit momentul sa ne dam jos. Parasim locurile noastre si ne uitam in jur dupa gasca. Imi pipai buzunarele si observ ca nu mai am telefonul. Ma speri pentru o secunda, dar imi amintesc ca i l-am dat blondului.
   -Suna-l tu pe Naruto, pentru ca telefonul meu este la el! Ii spun brunetului si acesta raspunde su un simplu “bine”. Scoate din buzunarul jachetei lui mobilul si apasa cateva taste. Il pune la ureche si incepe convorbirea. Fratele meu ii spune ceva ce nu il prea incanta pe tanar. Injura printre dinti si inchide telefonul. Ma uit la el cu semne de intrebare, acesta raspunzand cu un zambet pervers. Ma apuca de mana si incepe sa alerge prin multime. Trecem de roata cea mare, de calusei, indreptandu-ne spre un loc mai retras. Iarba verde ca ochii mei avea pictat pe ea cate o floare, in anumite locuri. Ici-colo gaseai cate o piatra ratacita. In apa limpede a lacului se zarea reflectia soarelui, ca intr-o oglinda. Cu pasi mici ma apropi de bunet si il sarut pe obraz semn de multumire ca m-a adus intr-un asemenea loc. Ma indrept spre lac si ma asez cu fundul pe pamantul rece, apa aproape atingandu-mi picioarele. Baiatul vine langa mine si ma trage cu capul pe pieptul lui.



Cap. 5


          Stau in bratele puternice ale brunetului. Nici unul nu aveam curajul sa spargem zidul de tacere, patura de liniste ce s-a asezat din motive necunoscute peste noi. Ma simteam prea bine acolo pentru a pirde clipele frumoase, vorbind. Pana la urma telefonul baiatului s-a gandit ca am stat prea mult impreuna. Brunetul se ridica in picioare, se indeparteaza putin de mine si raspunde.
         -S-a intamplat ceva? Spune acesta deranjat, incercandt sa se abtina nu injure. Ce?! Glumesti, nu?! Cum adica doua saptamani?! Spune, foarte aproape sa nu se mai poata abtine de nervi. Cand afla te omoara! Inchie acesta convorbirea, calmandu-se treptat. Imi spune car trebui sa mergem, iar eu il abrob si ma ridic de pe covorul natural, verde. Cand sunt aproape de el, ma mai saruta o data lung pe buze, eu punandu-mi mainile dupa gatul lui. Stam asa 3-4 minute, dupa care ma ia de mana si pornim spre multimea de oameni. Ne pirdem printre ei usor, usor.
        In scurt timp am ajuns la gasca si il vad pe blond cu o fata de parca ar fi speriat de bombe.
        -Naruto, ce s-a intamplat? Intreb putin anuzata de moaca lui. Tresare la cuvintele mele si priveste in jur, toti abroband din cap. Mai intreb o data! Ce s-a intamplat? Repet, scoasa din sarite, vazand ca nimeni nu imi raspunde. Era vorba de aceeasi tacere ca in acea zi blestemata cand am aflat de accident.
        -Pai, surioara, ce ai face daca nu ai mai avea telefon? Ma intreaba Akane, m-ai dandu-I timp blondului sa se pregateasca.
        -As rupe capul celui care m-a lasat fara! Spun hotarata, imi era frica, parca sa stiu ce s-a intamplat. Blondul meu frate, inghite in sec, dupa idica mainile sus. TELEFONUL MEU!  Sar ca arsa cand vad doar o jumatate de mobil! Cine este vinovat de asta? Intreb cu privirea in pamant, plina de nervi.
         -E…e…eu… murmura Naru dandu-se in spate. Dar nu a fost vina mea! Nu am vrut sa imi cada din buzunar cand eram in cioacane! Continua mai repede de aceasta data, pregatindu-se sa o ia la fuga.
         -Cum… cum… cum ai putut sa faci asa ceva? Era singurul lucru de la mama pe care tata m-a lasat sa il pastrez! Spun cu lacrimi pe obraji! Ti l-am lasat tie, pentru ca am crezut ca esti mai responsabil, dar nu esti! M-am inselat! Sper ca esti multumit de neatentia ta! Spun eu, lasandu-I pe toti cu uimirea intiparita pe fata! Incep sa alerg printre miile de oameni, ducandu-ma spre acel loc care ma calmeaza, spre acel paradis. In spatele meu, incepeau sa discute si sa se ingrijoreze in privinta mea.
          -Stiati ceva despre asta, fetelor? Intreba Sasuke, incercand sa afle mai multe detali, dar Hinata, Ino, Tenten si Temari dau dat negativ din cap. Numai Akane, Arishima si Aisa, stiau cate ceva despre mobilul meu.
           -De fiecare data cand il ceream sa ma uit la vre-un numar, la vre-o melodie sau imagine, imi zicea sa am mare grija, pentru ca este de la cineva foarte special pentru ea. Spune Ari’ ingandurata.
           -Mie imi spune ca nu l-a mai scapat de la inmormantare! A fost ca nou telefonul asta si il are de 5-6 ani! Spune Akane dezorientata.
           -Acum stiu! Inainte sa plec cu doi-trei ani, mi l-a aratat, si a zis ca mama ei i la cumparat! Stiu sigur ca ii placea forte mult! Dar voi probabil nu stiati ca este de la Kushina, pentru ca i la dat la o saptamana dupa ziua ei! A luat-o in oras si i-a spus sa isi aleaga unul! Aspune Aisa rascolind prin amintiri.
           -Atunci se explica de ce nu ti-a facut nimic! Exclama Ino intorcand privirea spre Naruto. Dar Sasuke nu mai sta pe ganduri si pleca alergand, vrand sa ma caute. Stia exact unde ma voi duce. Asa ca fara sa il mai vada si alcineva se indreapta spre acel loc.
           Eu stateam pe malul apei, plangand si aducandu-mi aminte momentele pe care le pretuiesc atat de mult. Acele momente ce acum ma dor, atunci ma faceau sa zambesc, acele momente ce cu fiecare secunda sapa mai adanc in suflet si deschide rana care eu am crezut ca s-a vindecat. Fara a mai sta pe ganduri ma ridic in picioare si ma indrept spre un copac batran ce isi ducea veacul acolo, in acel mic paradis. De nervi, dau o data cu pumnul in scoarta lui groasa si, ca prin minune, copacul cade chiar sub ochii mei. Probabil era prea batran. Din spate, doi ochi negri ma priveau cu uimire nemarginita, dar atat de bland. Alearga spre mine si ma prinde inainte de a cadea. Am lesinat, din cauza nervilor.
………………………………………………………………………………………………………

       Ma trezesc intr-o incapere alba, cu o perfuzie conectata la mana stanga, iar cealalta mana era stransa de mainile calde ale tatalui meu. Incerc sa ma ridic, dar o durere nesuportabila de spate ma face sa renunt la idee. Tata dormea, pe scaun, presupun ca de oboseala. Mai multe persoane erau in salon. O infirniera, destul de tanara, imbracata intr-un halat alb, Arishima, ce dormea cu capul pe umarul lui Kiba, el fiind prezent acolo. Akane motaia pe umarul lui Naruto, Hinata, pe celalalt umar al blondului. Tenten si Temari nu era acolo. Aisa statea cu ochii intre-deschisi si se gandea la lucruri stiute doar de ea, iar Sasuke statea la pervazul geamului si privea vremea mohorata de afara. Mai incerc sa ma ridic o data, dar durerea nu intarzie sa apara, asa ca scot un geamat surd, dar pe care brunetul l-a auzit. Cum imi vede ochii de zmarald deschisi, vine grabit spre mine si ma imbratiseaza puternic. L-as fi imbratisat si eu dar aveam mainile ocupate.
       -Cum te simti? Ma intreaba dupa ce imi da drumul din stramsoare.
       -Bine! Spun incercand sa imi amintesc ce s-a intamplat. De ce sunt aici? Ce am mai facut? Intreb, sigura ca iar am facut o prostie, dar de data asta era altfel.
       -O clipa, te rog! Spune si se indreapta spre ceilalti si ii trezeste usor, numai la Naruto nu, dandu-i o palma mare peste fata.
        -AU! Tipa blondul ca la zoo. De ce ai facut asta? Intreba iritat, ridicandu-se val-vartej de la locul sau.
        -Sakura s-a trezit! Spune acesta dandu-si ochii peste cap, acei ochi ce ma ajuta cand imi este mai greu. Cand au auzit toi au dat navala peste mine. Aproape ca m-au sufocat, dar pana la urma doreau sa ma imbratiseze.
         -Sasuke, ti-am pus o intrebare, de ce nu mi-ai raspuns? Intreb ametita, imbratisand-o pe Hinata.
         -Pentru ca am de gand sa il las pe Naruto sa iti spuna! Zice acesta hotarat, indreptandu-si privirea spre blond. Ma uitam la el surprinsa, dar in acelasi timp ganditoare. Imi indrept privirea spre fratele meu ce inghite in sec. Ma uit la el urat, parca zicandu-i sa imi spuna mai repede ce are de spus. Incepe! Imi povesteste cu lux de amanunte totul, iar dupa ce termina se ridica de pe magnea patului si se da cativa pasi in spate. Ma ridic dupa el, zmucesc perfuzia din mana si imi eliberez palma dreapta pe care tata o tinea strans. Ma apropii de el, il iau de gulerul camasii si il ridic in sus, atat cat sa nu mai poata atince pamantul. Ma bufneste rasul si il las jos, iar acesta ma priveste intrebator.
          -De ce razi? Ma intreaba Tenten intrand pe usa. Ce am pierdut cat timp am fost cu Temi la magazin? Intreaba iar satena, indreptandu-se spre mine si ma ia in brate. Acelasi lucru face si Temari cand isi da seama ca m-am trezit.
          -Voi nu ati fazut fata lui Naruto? Doamne, baiete, zici ca sunt o vrajitoare cand ma apropi de tine! Spun razand in continuare. Blondul se lasa zprijinit de perete, alunecand usor pana jos, multumind tuturor zeilor ca nu a patit nimic. Dar asta nu inseamna ca nu faci curat maine in toata casa, speli vasele in locul meu doua luni, si pe Akane o duci la mall de cate ori iti cere! Ai inteles? Continui, intorcandu-mi privirea acum serioasa spre fratiorul meu. Toti ceilalti incep sa rada de pedeapsa primita, iar Naruto incepe sa se planga. Akane sarea in sus de fericire ca nu mai trebuie sa se roage cateva ore de pedepsit pentru a o duce si aduce de la cumparaturi.
           -Bun, acum, am alte intrebari! Cine il trezeste pe tata, cand recuperam ce am pierdut in parcul de distractii si cand sunt externata? Eu de tata nu ma ating!  Intreb asezandu-ma pe canapeauna din salon, ca dadea putina culoare locului. Era crem. Toti se uita unul la altul, iar dupa aceea isi intreapta privirile spre blond.
           -O, nu, nici nu ma gandesc. Habar nu aveti cum face tata cand este trezit. Ce imi facea Sakura este nimica toata pe langa o palma primita de la tata din gresala! Exclama bolndul exasperat, dar ma ridic de pe canapea si ii soptesc ceva la ureche. Acesta roseste instantaneu si lasa capul in jos. Se indreapta spre scaunul tatalui nostru si dintr-o data ridica capul, fata luminandu-i-se. Scoate mobilul lui din buzunar si il apeleaza pe tata, la care acesta sare ca ars in picioare, ca la armata. Eu nu mai puteam de ras, iar Naruto era alergat de tati prin tot salonul.
          -Stop! Ma pun in fata parintelui si il prind pe blond de camasa, de la spate, punandu-l pe patul de spital. Tati, cand ne mai duci o tura in parcul de distractii? Intreb stiind sigur ca nu ma poate refuza.
           -De fapt am o idee mai buna. Ce ar fi sa iti iei tu permisul, iti cumpar o masina la alegerea ta si dupa ii duci pe toti la mare? Ma intreaba tati, facandu-ma sa zambesc si sa sar pe el de fericire.
           -Sa o crezi tu! Mai am de asteptat cam 2 ani pana sa imi pot lua permisul! Nu scapi tu atat de usor! Spun privind amenintator. Acum ultima intrebare: cand voi fi externata? Intreb toti uitandu-se unul la altul iar dupa ridicand din umeri.
           -Chiar azi! Se aude vocea doctorului ce tocmai intra in salon. Analizele tale au iesit bine, dar ar trebui sa mananci mai mult. Se pare ca ai avut parte de destule snecsuri si suc, asa ca iti recomand sa mananci mai multe fructe si legule. Imi spune punandu-si mainile in san.
           -S-a facut! Spun amintindu-mi ca nu am haine asa ca il trimit pe blond si pe Akane sa se duca sa imi aduca o bluza mai lunga, crem, cu maneci trei-sferturi, o fusta scurta maronie si cismele albe, primite anul trebut de la Arishima. Acestia aproba din cap, iar blondul ii cere cheile masinii tatei. Acesta accepta cu greu dar la ochii de catelui nu poate rezista. In timp ce ei se certau pe holurile stitaluilui, tata imi spune ca pleaca sa bea o cafea la cantina, iar restul se aseaza iar pe canapea.
            -Sakura, vroiam sa te intreb ceva… spune brunetul privindu-ma insistent. De…de unde ai puterea asta? Adica ma refer ca Hinata nu poate sa il ridice pe Naruto, nici macar Temari nu poate. Iar tu… darami si un copac, doar cu un pumn. Il privesc uimita, la fel si ceilalti.
           -Copacul pe care l-am daramat era foarte batran, probabil radacinile lui erau deja rupte. Iar cu Naruto… habar nu am de unde am puterea asta… cand sunt nervoasa… imi depasesc limitele… spun ducandu-ma la fereastra, privind cum soarele alunga norii de un gri inchis.
           Discutia se termina mai rapid decat ma gandeam, pentru ca pe usa au intrat fratii mei. Naruto era lovit la ochi, iar Akane era super nervoasa. Nu apuc sa intreb nimic pentru ca pe usa mai vine si tata ce spune ca a primit un telefon, de la o firma de modeling. Imi spune foarte fericit ca am fost aleasa sa apar pe coperta unei reviste. Tip de bucurie de se aude in tot pitalul. Ii dau pe toti afara ma schimb. In acele haine aratam extraordinar. Cand ma vede tata ma ia in brate si ma pupa pe ambi obraji. Imi spune sa ne grabim, ca vrea sa ma duca undeva. Coboram in fuga scarile, pentru ca in lift nu incepem toti. Cum ajungem la masina,tata imi dechide portiera, si ma aseaza lang el, in fata. Toti ceilalti s-au inghesuit pe bancheta din spate. Tata nu o ia spre casa, ci se indreapta spre locul din care am ales primul telefon. Opreste in fata magazinului si vine s ne deschide usile. Toti coboram din automobil si ne indreptam spre intrare. Cand pasesc inauntru, am marea surpriza sa vad acelasi telefon ca cel pe care mama mi-l facuse cadou. Se pare ca era la reduceri. Ma indrept val vartej spre mobil si tip la tata ca il vreau pe acesta. Semnez niste chesti si imi primesc mobilul. Ii spun tatel ca ma duc in parc sa ma mai linistesc putin si intreb cine vrea sa mearga cu mine. Doar fetele au venit, spunand ca nu am ce face acasa. In drum spre parc am luat iar toate numerele fetelor, deci mai am de luat doar de la baieti. Pe al lui Naruto il iau de la Akane si il sun. Exact cum m-am asteptat raspunde:
           -Alo, aici Naruto, cu ce va pot ajuta? Spune ca de fiecare data blondul.
           -Naruto, Sakura sunt! Da-mi si mie numerele de telefon ale baietilor ca eu pe mobilul asta nu le mai am. Spun avand chef de conversatie.
           -Bine surioara, noteaza-ti undeva. Baieti, dati-mi numerele voastre, Sakura nu le mai are! Se aude mai incet, presupun ca a luat telefonul de la ureche. Imi spune ce vreau sa aud si ma intreaba unde suntem. Ii spun ca la intrarea parcului.
           -Ok, vezi ca venim si noi in cateva minute. Va gasim langa lac? Venim si cu Neji. Imi spune iar blondul eu raspunzandu-I cu un simplu “bine”. Le spun si fetelor vestea, si ne indreptam cu pasi mici spre lacul din mijlocul parcului. Acolo am marea surpriza sa ii vad pe toti asteptandu-ne. Mergem langa ei iar Tenten se pune in bratele lui Neji. Ma uit inttrebator la ea si imi face cu ochiul. Linistea este sparta de mobilul fratioarului meu ce incepe sa sune.
          -Sakura, stiu ca nu iti place sa auzi de el, dar se pare ca Sam ma suna! Spune acesta ingrijorat.
          -Dami-l! spun si iau telefonul din mana. Ce mama dracu’ vrei? Intreb super nervoasa.
          -Off, hai iubit-o, bucura-te ca ma auzi…. Spune cu vocea lui slinoasa ce ma facea sa vomit.
          -“Iubita” ii spui lu mata aia care a crescut un ipocrit, ce a infundat puscaria pentru viol. Spun exasperata.
          -Hai floricico, nu-mi spune ca nu ti-a placut! Adica vreau sa spun ca am fost blan cu tine nu cum am fost cu Aisa sau lui Ino. Spune incercand sa ma dea pe brazda.
           -Sam, uite care este treaba: eu una am trecut de momentul acela si nu vreau sa mi-l amintesc! Si ce legatura ai cu Aisa si Ino? Intreb uimita
          -Nu-mi spune ca nu ti-au spus! Chiar asa de secretoase sunt? De si pe ele le-am viola, si care este treaba? Spune de parca ar fi cel mai mare om de pe planeta.
          -Prostu dracu’ daca te mi atingi d o singura persoana ce imi este apropiata, te omor cu mana mea! Spun exasperata de cuvintele baiatului.
          -Floricica mea, sa inteleg ca ai aflat cine a fost vinovat de accident? Intreaba inghitind in sec. ii era frica de adevar.
          -O nu… nu ai facu asta!  Daca te mai prind ca pui picioul in Konoha iti jur ca nu mai vezi ziua de maine. Spun cu lacrimile pe obraji, gata sa fac crima. Inchid te lefonul si ma arunc in apa limpe de a lacului fara sa mai scot un singur cuvant. Ma duc innot pe celalalt mal si pa apropi de un copac mult mai tanar ca cel din parcul de distractii. Ii dau 3 pumni si il dobor, sub privirile uimite ale prietenilor mei. Acestia incep sa alerge pe malul lacului pana ajung la mine. Sasuke stie ce sa intampla si vine langa mine gata sa ma prinda daca am nevoie de ajutor.
          -Surioara, ce ti-a spus idiotul ala ca daca il prind ii intorc capil la spate. Ma intrba naruto hotarat, dar in acelasi timp si ingrijorat.
            -El a… el … el a fost de vina pentru accidentul mamei. Spun printre suspine. Si a mai spus ca Aisa si Ino au patit la fel ca mine… este adevarat? Intreb uitandu-ma spre fete, acestea tresarind la auzul numelor lor.
           -Eu una nu cunosc pe nici unul Sam, dar a fost un tip ce mi-a facut mai mult rau decat am crezut vreo data. In chema Mark, dar a disparut acum 3 ani. Spune Ino, tremurand amintirea acelor momente.
           -Sam? A fost in londra un tip Sam si… si… si… dar nu mai poate continua ca incepe sa planga.
           -Deci tot ce a spus a fost adevarat. Idiotul, dupa tot ce mi-a facut, vrea sa ma bucur ca il aud… Doamne, de ce am avut numai ghinion in viata? Intreb cu ochii spre cerul ce aduna norii negri, prevestind ploaie.
           -Imi explica si mie cineva ce se intampla aici? Cine este acest Sam si mai important ce ti-a facut? Intreaba Sasuke cu o fata serioasa. Era clar ca nu stia nimic.
           -Bine, cred ca mai multi vreti sa stiti asta deci hai sa incep1 spun ducandu-ma pe malul lacului stand cu picioarele in apa. Acum patru ani am fost cu Sam in clasa. Ma atragea mult persoana lui, desi nu stiu ce vedeam la el. Poate faptul ca eram intr-o competitie continua, el avand numai 10 in catalog la fel ca mine. A aflat ca imi place de el si m-a intrebat daca vreau sa fu prietena lui. Am acceptat fara “doar” si “poate”. La vreo trei luni de cand eram cu el, am aflat ca mai era si cu Anna. Din cauza asta s-a despartit si Naruto de ea. Am facut un circ de fata cu directoare… cert este ca m-am despartit de el. Peste cateva zile m-am intalnit cu el in parc, singur. M-a luat de mana si m-a bagat intr-o masina negra. Mi-a pus ceva la gura si am adormit.
Cand m-am trezit, eram dezbracata, stateam pe podea legata la maini si la picioare. Langa mine era o pata de sange si ceva alb, cred ca va dati seama despre ce este vorba. Il vad pe “iubi” stand pe o canapea si el dezbracat in ciuda faptului ca acolo era foarte frig.cand a observat ca m-am trezit a venit langa mine si mi-a spus ca s-a ditrat cu mine, si pacat ca am dormit. Atunic mi-am descoterit “uriasa putere” pe care ati vazut-o adineauri. Am tupt legaturile si de la maini si de la picioare si i-am dat um pumn in burta. Am cautat in hainele mele aruncate prin camera telefonul si l-am sunat pe Naruto sa vin asa ma ia, dar cu tot cu politie. Sam a intreat la inchisoare si eu am scapat de scoala cam 3 luni. Acum stiti de ce il urasc atat de tare si cred ca daca nu ma insel, Anna era langa mine, dar cred ca a fugit inaite sa o pot vedea. Mai erau doua camere presupun ca acolo erai tu, Ino. Spun cu lux de amnunte.
             -Surioara, ai uitat sa spui ca a evadat la o luna dupa ce l-au luat politisti. Si probabil s-a dus in londra ca sa scape de mascati. Spune si Akane. Si probabil ca a furat masina si nu stia sa conduca deci a omorat-o pe mama. Asta ar fi singura explicatie logica. Continua aceasta demoralizata pentru putin timp.
             -Daca pun mana pe el….
             -S-a zis cu viata lui! Sau cel putin cu libertatea lui! Sasuke fusese intrerup de Shikamaru, ce imi devenise foarte apropiat, fratele destept pe care Naruto nu il poate ajunge la IQ nici intr-un milion de ani.
             -Dar nu inteleg, de ce m-a sunat pe mine? Intreaba Naruto derutat.
             -Probabil a incercat pe vechiul numar al Sakurei si nu a raspun deci, te-a sunat pe tine ca sa ia legatura cu ea. Spune Neji aparand in spatele meu. Am aprobat din cap si m-am ridicat de pe mal. Am sunat dupa un taxi si am fost dusi cu totii acasa. Dupa o zi plina, am facut un dusi rapid, si m-am bagat in pat, somnul neintarziind sa apara. Stiam ca am vise frumoase, deci nu aveam motiv  pentru care sa nu dorm.   




Cap 6
   Dimineata insorita, dar eu nu sunt asa de vesele. Ceasul incepe sa cante aceeasi melodie ca pana acum si imi vine sa il arunc pe geam. Intind mana pana la butonul de oprire si in loc sa apas usor cu un deget, dau cu pumnul de sar toate piulitele si toate mecanismele in sus. Nu bag in seama mizeria facuta si ma ridic din pat. Merg agala spre baia-mi proprie si ma uit in oglind. Am cearcane mari, ochii imi sunt rosii, probabil pentru ca nu am putut dormi aseara. Intru in cabina dusului si dau drumul la apa fierbine sa curga peste trupul meu obosit. Stau cateva minute bune sub jetul de apa, dar aud o bataie in usa asa ca trebuie sa ies de la mica mea placere. Imi maingai usor corpul cu un prosop moale, imi iau halatul pe mine si ies de la baie sa vad cine m-a intrerupt. Era nimeni alta decat Akane. O intreb ce doreste si imi spune ca vrea sa ia niste haine de la mine, cu pretextul ca ale ei sunt demodate. Aprob din cap, dar mai intai ma duc eu la sifonier si imi aleg o fusta scurta, rosie, o camasa alba, o creavata roz si un sacou negru. Ea alege din tonele mele de haine o fusta scurta neagra cu doua crapaturi, avand o jupa alba pe dedesupt, o camasa alba, la manecile scurte avand niste dungi rosii, o fundita rosu spre roz si cismele mele negre. Zambesc cand observ ca are gusturi bune si ma indrept iar spre baie pentru a ma schimba. Ma imbrac cu fusta si camasa, peste imi pun doua curele de foma si “arunc” cravata roz. Ma incalt cu o pereche de sandale negre cu un toc micut, ce se leaga pe picior in sus. Ma duc in fata oglinzii si imi ung buzele cu un luciu transparent, putin riml pe genele mele lungi si vopsesc ploapele cu fard roa deschis, atat de deschis incat abea se observa. Fundalul unei melodi cunoscute mie rasuna in intreaga camera. Deschid usa rapid si ma arunc in patul meu moale. Iau mobilul in mana, apas tasta verde si il pun la ureche.
        -‘Neata, frumoas-o, hai, coboara ca imi era lene sa vin sa te iau din camera! Spune tata, presupunand ca era in bucatarie.
        -Bine, tati, vin acum! Spun si inchid telefonul ca sa nu mai fiu deranjata si de altcineva. Ma ridic de pe pat si, cu pasi marunti, merg spre balconul camerei. Imi placea mult sa stau acolo, pentru ca mai mereu ma linistea si aveam o priveliste minunata. Vedeam perfect gradina plina cu flori, ce isi lasau petalele multicolore sa atinga pamantul nu cu mult timp in urma incins de razele soarelui. Inspir o data adanc si ma indepartez de bara rece facuta din metal. Las usile balconului deschise si ma indrept spre iesirea din camera. Cand sa apas pe calta, cineva intra ca bezmeticu si ma loveste cu usa in cap de ma darama jos. Ridic nervoasa privirea din podea si il zaresc pe Naruto cum baga capul in interiorul incaperii si isi roteste ochii pana da de mine. Observa ca am ochii scanteiatori si asta se intampla doar in anumite ocazii: ori cand sunt nervoasa ori indragostita.
        -Surioara, cine este norocosul? Intreaba acesta zambind smecher, fiind sigur ca este vorba de a doua varianta precizata mai sus.
        -Tu! Ii raspund la intreabare ridicandu-ma in picioare. Ma priveste cu o fata intrebatoare, dar cand vede ca strang pumnul isi revine si isi pune o masca ce vrea sa insemne ca este tare speriat.
        -A..a…a… Sakura… imi pare rau… spune si zambeste prostesc ca de obicei. Imi duc una din maini la frunte si dezaprob din cap. Nu imi venea sa cred cat de natang putea sa fie.
        -Lasa asta! Ce vrei de dai buzna in camera mea? Intreb stiind ca trebuie sa fie ceva serios, atata timp cat intra il locul blestemat pentru el.
        -In primul rand: daca mai stai mult vom intarzia; in al doilea rand am auzit ca vom avea un coleg nou! Spune dea-dreptul incantat fratele meu ce acum alearga ca neunul pe scari in jos. Ii urmez exemplul, insa eu nu alerg si nu cad cum a facut adineuri. Ajung in bucatarie, si acolo toata lumea ma astepta. Ii intreb daca au servit micul dejun si imi raspund afirmativ. Imi iau ghiozdanul de langa masa si merg spre usa, dar tata ma opreste si imi da cativa bani la mine, pentru orice eventualitate. Le fac semn fratilor mei sa se grabeasca si le spun ca azi mergem cu pejosul. Incuviinteaza si pornim agale spre casa prietenilor nostri. Pima este ca de obicei Arishima, al doilea Sasuke, urmand Aisa, iar ceilalti stau in aceeasi casa. Eram toti, dar parca simteam ca uitam pe cineva.
          -Kino si China! Exclam si toti isi intorc privirea spre mine. Am uitat de ele. Spun si scot din buzunar telefonul dar imi amintesc ceva. A… are cineva numerele lor? Intreb uitandu-ma in jur. Toti dau negativ din cap. Atunci stie cineva unde locuiesc cele doua? Mai intreb o data primind acelasi raspuns. Off… bine, le vedem la scoala. continui replica mea si o iau inainte.
Mergeam lent, gandindu-ma ca fetele se vor supara ca nu le-am luat nici in parc si nu mergem nici cu ele. ma framanta faptul ca avem un nou  coleg. Nu stiam nimic despre el, dar presimteam ca este ceva rau. Nu imi termin sirrul gandurilor ca ajungem in curtea scolii. Pe cine credeti ca vad in centrul atentiei? Pe tampitul de Sam. Se pare ca el era “noul” coleg. Cum il vad raman blocata iar el se indreapta spre mine. Cand ajunge in fata mea ma pupa pe obraji si imi spune la ureche ca s-a reintors. Ma dau cativa pasi in spate pana ce ma lovesc de Naruto ce si el era incremenit. Akane vine langa mine si imi da o palma sa ma trezesc. Imi scutur putin capul si il vad in continuare. Ma apropi cu pasi mici de el si il ating pe nas. Incepe sa rada si ma ia in brate. Il indepartez rapid si ii dau o palma de isi intoarce capul.
         -Ce ti-am spus eu la telefon? Intreb avand seriozitatea intiparita pe fata. Ma priveste ceteva secunde, dupa care zambeste smecher.
         -Sa nu mai pun piciorul in Konoha. Dar ca sa iti dovedesc ca nu imi este frica nici di tine nici de familia ta, am venit aici si, surpriza, sunt cu tine in clasa. Spune punandu-si mainile in san si spreijinindu-se pe un picior.
         -Cum ai scapat de politie? Il intreb lasand capul in jos.
         -Simplu si usor. Cu spaga in ziua de azi faci orice. Spune si se indreapta spre Aisa si Ino. Ce mai faceti pisicutelor? Vreti sa repetam eperienta de acum 3 ani? Le intreaba pupandu-le si pe ele. Aceste se indeparteaza pana ce simt ca nu mai au unde pentru ca s-au lovit dealti doi baieti ce semanau mult cu Sam. Unul avea ochii negri iar altul avea ochii rosii.
         -Sam ai promis ca scapi de vechile obiceiuri! Spune cel cu ochii negri serios, dandu-se din spatele lui Ino.
         -Sai are dreptate. Prima oara te-ai folosit de numele meu, apoi de banii tatalui nostru si acum te dai la fetele din trecut? Intreaba brunetul cu ochii rosii gata sa il ia la bataie pe Sam.
         -Si voi sunteti…. Cine? Intreb uitandu-ma la cei doi ce se apropiau de brunetul cu ochii verzi.
        -Sai, incantat de cunostinta, iar acesta este fratele meu, pardon, al nostru, Matt. Pe Sam cred ca l-ai cunoscut deja. Spune brunetul co ochii negri uitandu-se urat la cel cu ochii verzi.
        -Mda… desi imi doresc sa nu o fi facut. Spun si ma indrept spre violator si ii dau un pumn in burta de il indepartez cativa metri in spate. Fac cativa pasi spre el si se indeparta din ce in ce mai mult. Merge cu o mana tinuta la burta si cu privire in pamant, stapanindu-se cu greu sa nu planga. Toti ceilati ase uitau la mine ciudat. Sasuke isi indreapta privrea spre Naruto si amandoi incuviinteza din cap. Pornesc grabiti spre mine, si ma prind de ambele maini, punandu-ma la pamant. 
         -Dati-mi drumul! Nu ii mai fac nimic! Spun si ma ridic de jos scuturandu-ma.
         -Stiu ca vrei sa faci asta la fel de mult ca mine, dar nu este locul potrivit. Spune Naruto facandu-mi cu ochiul si punandu-mi mana pe umarul stang.
         -Sam, parca asa am inteles ca te cheama, ai grija ca data viitoare nu o mai oprim. Nu sti ce poate asa ca te sfatuiesc sa nu stai prea apoape de ea. Spune Sasuke de langa mine, punand mana pe celalalt umar.
         -Chiar crezi ca imi este frica de ea? Ce ar putea sa imi faca? Este doar o fata! Nu poate sa sparga nici o nuca! Tipa brunetul cu ochii verzi nestiind ce il asteapta.
         -Te-ai gandit vreodata ca oamenii se mai pot schimba? Ah, stai am uitat! Tu tot la prostia ta ai ramas. Spun si ma aplec, iau o piatra si o strang atat de tare incat se face faramite. Ce mai zici acum? Intreb lasand praful sa cada pe pamantul cu cateva zile in urma biciuit de lacrimile cerului. Nu a mai zis nimic, doar m-a privit speriat.
         -Vezi puterea asta? Din cauza ta o am, din cauza ta ma simt ca un experimen esuat, din cauta ta nu mai sunt o fata obijnuita! Ai mare grija! Pe langa faptul ca sunt puternica pot deveni si criminal si sa imi incep munca cu tine! Spun si trec pe langa el destul de nervoasa. Gasca vine dupa mine, iar cei trei frati incep sa se certe. Se pare ca nu se intelegeau de loc bine. Poate Sai si Matt imi pot fi prieteni, dar ma indoiesc ca vor accepta asta dupa ce voi termina cu Sam.
         Ajunsi in clasa Naruto, Akane si Sasuke vor sa vorbin. Ma duc alaturi de ei spre una dintre ferestrele clasei si ma asez cu coatele de pervaz.
         -Sakura stiu ca nu vrei sa il mai vezi, dar nici chiar asa! Era sa il termini in curte. Ce te-a apucat?imi spune blondul cu mainile in san.
         -Tu sti prea bine ca nici noua nu ne place persoana lui, dar ar fi mai bine sa discutam cu un avocat, poate chiar si cu tata, avand in vedere ca nu stie nimic din toate astea. Nu cred ca este bine sa il bati pe Sam pana ii da sangele pe nas, de aceea zic ca dupa scoala sa mergem la sectia de politie si sa vorbim cu domnul Tym, el ne poate ajuta. Spune Akane dezaproband din cap gandindu-se la isprava facuta mai devreme.
         -Desi as vrea sa ii rup capul, sunt de acort cu fratii tai. Sakura, chiar cred ca ar trebui sa intri in vorba cu el, sa afli cum a scapat cu adevarat de politie si de ce a luat-o pe carari gresite. Spune Sasuke venind langa mine si punandu-mi mainile pe umeri.
        -Bun, sunt de acord cu voi. Dar daca si-a schimbat numele? Si sincer cred ca a scapat de politie cu ajutorul tatalui sau. Lucra la o sectie din Argentina. Dar am o intrebare pentru voi: cum credeti ca voi reusi eu sa stau cu el in clasa fara sa ii fac nimic? Pariez ca va incepe sa imi faca avansuri. Spun si ma intorc cu fata la cei trei prieteni ai mei.
         -Te descurci tu, esti fata desteapta. Si daca se da la tine, nu ezita sa ne chemi! Oh, da, ai grija de Ino si Aisa. Presupun ca si ele vor indura ceea ce induri tu. Spune Naruto imbratisundu-ma strans. Le spun celor doi baieti sa stea linistiti si ma indrept spre banca mea. Akane se pune in spatele meu,  iar blondul si brunetul parasesc clasa mea, indreptandu-se spre a lor. Intra profesorul de romana si ii prezinta pe cei trei nou-veniti. Ii aseaza in ultimele banci de langa perete si ora incepe. Intai am verificat temele, dupa aqm dat o lucrare de control si ca sa incheiem ora asa cum trebuie a spus ca maine ne asculta din toata materia de anul trecut. Sincer nu am fost prea atanta la ora asta. Habar nu am ce nota voi lua la test, dar nici nu imi pasa.

poze pun mai tarziu ) tre sa le gasesc iar) dau edit


pus acum 14 ani
   
whatever:-<
Kate like chocolate!

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 49
PRIMA!!! dragut

pus acum 14 ani
   
Godziilaa
Vizitator



Tehehe . Modificat .

Modificat de Godziilaa (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
MăDă ~ Vampire_Girl
Vizitator



He he... ma bucur ca va place :-??

Am adus un capitol vechi, facut acum 7 luni si unul nou, facut acum 2 saptamani )
Mda...


Cap 7
       Au trecut 7 zile de cand a dat Sam telefonul acela si 6 de cand s-a transferat cu mine in clasa. In acest timp am avut numai cosmaruri. Nu m-am putut odihni de loc. Adormeam numai la ora de istorie. Asta imi faceau notele sa o ia in jos. Probabil era un stres pentru ca el, persoana care m-a ranit cel mai mult este din ce in ce mai aproape de mine. Nimic nu ma mai bucura, nimic nu ma mai facea sa zambesc. Aratam oribil. In zilele astea mi-am tuns parul. Am simtit nevoia de o schimbare. Dar degeaba. Acum este marti. Am avut surpiza placuta sa vad ca tata a discutat cu dirigintele meu si i-a spus ca isi cere scuze pentru dormitul la ore, dar decat sa absentez cred ca mai bine eram prezenta si inactiva. Cand ajungeam acasa stateam in pat si imi rascoleam prin amintiri, nici macar prietenii mei nu ma mai puteau scoate din casa. Pana intr-o zi cand fratele meu, sora mea si Sasuke au venit la mine in camera. Eu ascultam muzica si nu am auzi usa, decat atunci cand s-a inchis, fiind trantita a doua oara doar pentru ami atrage atentia. Ma uitam la toti trei ca si cum as fi vazut prin ei. Ma ridic din pat si opresc muzica. Ii intreb ce s-a intamplat dar Naruto vine si imi da o palma de ma face sa intorc capul in cealalta parte.
      -Ce dracu’ te-a apucat? Intreb incruntata, vrand o explicatie plauzibila. Dar nu imi raspunde. Imi mai da o palma. Bun, deci sa inteleg ca vrei sa discutam. Spun asezandu-ma pe pat. Daca este vorba despre comportamentul meu din ultimele zile va pierdeti timpul. Continui luand perna in brate.
      -Sakura, de ce esti asa? Unde este fata aia care intrece pe toti din clasa la tot? inainte erai singura cu nota zece pe linie si acum? Ce cauta sapte si la romana si la mate si la fizica si la tot? de ce nu vrei sa uiti? De ce nu vrei sa lasi trecutul in urma? Ma intreba Akane aproape plangand.
       -Hai sa facem schimb de locuri, vrei? Hai sa fi tu aia cu note de zece si eu aia cu note de sapte. Hai sa fi tu aia care a fost violata si in fiecare noapte nu poate sa doarma pentru ca de fiecare data cand inchide ochii vede chipul acelui idiot ce nu merita sa traiasca. Hai sa fi tu in locul meu! Spun plangant alergand spre balcon si inchzand usa in spatele meu. Jos, sub balcon pe cine credeti ca vad? Pe Sam cu o chitara in mana. Habar nu am ce cauta, dar nici nu am stat prea mult ca sa aflu.
       -Naruto! Strig, deschid usa balconului si alerg la el in brate. Acesta vine iar cu mine pe balcon si il vede pe omul de nimic ce m-a adus in starea asta. Sare ca nebunul pana cade pe el, plin de nervi. Sasuke ii urmeaza exemplul si sare si el pana ajunge in fata celor doi.
       -In sfarsit! Credeam ca voi imbatrani asteptandu-te sa apari oriunde altundeva in afara scolii! Spune ridicandu-l pe Naruto de pe violator si dandu-l in spate. Ii da un pumn brunetului cu ochii verzi de il arunca intr-un copac ce l-au plantat bunica cu mama cand aceasta era mica. Cat timp baietii se bateau eu cobor scarile si ajung jos in gradina casei. Imi indepartez prietenii de fostul meu iubit si pun mana pe obrajii lui slinosi. Imi apropi capul de buzele lui si apoi ma indrept spre ureche spunandu-I ceva ce il face sa inghita in sec. Ii dau un genunchi intre picioare, continui cu un pumn in abdomen si ii rup mainile. Baietii se uita ciudat la mine, dar dupa ce observa ca zambesc se apropie de mine si ma imbratisaja. Dar nu stam mult asa ca Sam vrea sa plece.
      -Off, hai “iubire” doar nu crezi ca pleci fara sa iti iei adio, nu? Intreb in timp ce ma apropi din ce in ce mai mult. Doar nu credeai ca sunt asa de proasta in cat sa nu chem politia, nu? Se pare ca nu ma mai cunosti de loc! Pacat de tine. Erai baiat frumos, dar nu meriti toata admiratia pe care o aveam pentru tine. Poate cineva din inchisoare, stiu si eu, poate vreu sobolan, va vrea sa intretina relatii mai des cu tine. Spun si il prind de gulerul camasii. Akane, adu-mi sfoara de la sertarul de urgenta! strig stiind ca nu a plecat de pe balcon. Il leg de copacul batran din curtea noastra pana ce aud sirenele colorate de la masina de politie. Ma duc alergand spre poarta si din automobile ies niste oameni in uniforma si tata, cu o fata ingrijorata.
     -Tati! Strig si ii sar in brate. Acesta ma imbratiseaza cu multa dragoste si mergem alergand spre curtea din spate.
     -Ce s-a intamplat aici? De ce este tipul asta legat de copac? De ce presimt ca aveti sa imi dati o groaza de explicatii? Spune tata serioas. Dupa ce explic de fata cu politistii toata aventura, il iau pe Sam de barbie si ii mai bag un pumn. Nimic nou. Politia il ia pe brunet cu ochii verzi de langa mine si ii da pedeapsa 15 ani pentru viol, trafic de droguri, crima, evadare si furt. Nu imi venea sa cred. Fostul meu prieten a omora-o pe Anna, imediat ce a evadat.
      Le spun prietenilor mei ca terbuie sa ma duc in camera mea ca am mult de recuperat la scoala, iar acesti spun ca vor sa ma insoteasca. Incuviintez din cap si pornim spre dormitorul meu. Urcam scarile agale si deschidem usa. Pana acum nu am observat, dar era o mizerie de nedescris.
     -Mary, azi nu vreau sa faci tu curatenie in camera mea! Fac eu ca nu tu ai facu mizerie. Spun si primesc un “bine” din toata inima. Zambesc la auzul acestu cuvint si  mai ies o data pe balcon. Ma uit la cerul senin si o lacrima mi se scurge pe obrazul drept. Intru in camera si Akane se ridica in picioare, vine spre mine si sterge dara umeda ce o fost lasata in urma. Zambeste si ma imbratiseaza calduros.
      -Nu imi vine sa cred ca s-a terminat. Nu pot sa cred ca am reusit sa scapt de Sam! Spun zambind strangand-o in continuare pe surioara mea in brate. Ce ar fi sa facem o petrecere? Sunt sigura ca Mike nu are nimic impotriva. Si pot sa o organizez la restaurantul lui Jim ca mi-a ramas dator de cand s-a dat la mine si i-am facut lipeala cu Arishima. Spun ganditoare in timp ce incep sa strang cartile de pe jos, pixurile aruncate in biblioteca si impaturesc lenjeria patului.Mike era viitorul meu meneger pentru acea firma de modeling, iar Jim era un bun prieten de familie. Acestia erau frati si se intelegeau extrem de bine. Eu nu aveam probleme cu ei, decat daca venea vorba de niste subiecte mai importante despre care ar trebui sa vorbesc cu fete nu cu baieti. Deschid leptopul si intru pe massenger. Totii prietenii mei erau on. Sunt invitata intr-o conferinta si accept cererea. Le spun ca Sam a fost batut mar si acum este la inchisoare, iar Ino si Aisa ma “pupa”. Le spun ca trebuie sa ies iar ei imi ureaza o zi buna. Dau drumul la muzica si imi deschid cartea si caietul de istorie. Raspund la intrebaile primite la tema si deschid cartea si caietul de matematica. Nimic nu era greu pentru mine. Am ajuns doar in cateva minute sa fac si niste teme suplimentare. Ma plictisesc de teme si strang tot de pe birou. Imi iau mobilul de pe raftul de carti si ma trantesc in pat. Ceilalti ma privesc aiurea.
         -Surioara, nu ziceai ca vrei sa recuperezi? Ma intreaba Naruto cu o fata uimita, dar in acelasi timp dezorientata.
         -Pai am terminat si ceea ce mi-a dat dirigu’ ca pedeapsa ca am dormit la ora lui. Spun scotand limba la blond si aratand semnul invingatorului.
         -Sakura, am si eu niste teme suplimentare de la dirigu ca incercam sa te trezesc pe tine in timpul orei. Le faci si pe ale mele? Spune Akane cu ochii de catelusi, la care nimeni nu poate rezista, mai putin eu.
         -Nu Akane! Sti prea bine ca te ajut la orice ai nevoie ca un fel de meditati gratis, dar temele nu ti le fac. Spun punandu-mi mainile in san si dezaproband di cap.
         -Bine, bine, atunci am plecat ca eu nu imi termin temele in 5 minute ca domnisoara de fata. Spune ducandu-se spre usa, sperand ca ma razgandesc, dar eu nu o fac des.
         -Bun, acum, Naruto vreau sa il suni pe Mike, iar eu il sun Jim. Fi atent sa nu strici ceva. Daca te intreaba de ca nu am sunat eu ii spui ca te-am rugat si ca am putin treaba. Nu ii spui ca il sun pe fratesu. Chiar nu vreau sa isc o cearta intre cei doi. Sasuke, de tine am nevoie sa ma insotesti la magazin. Il suni tu pe Max sa aiba masina cam in 30 de minute in fata casei? Il intreb iar el da abrobator din cap. Nu mai pierd timpul si deschid telefonul, dar mi-am amintit ca pe mobilul nou nu am nici macar un numar de-al lor. Alerg spre usa si merg a Akane in camera. Ii cer mobilul ei, iar ea mi-l imprumuta. Caut in agenda numarul lui Jim si observ ca inloc sa puna o poza cu el, a pus o inimioara. Nu imi venea sa cred. Sora mea are o dragoste secreta si mie nu mi-a spus. Am lasat asta deoparte si am luat numarul de telefon al prietenului meu.
        -Hei, Jim, cum iti mai merge? Intreb uitand ca nu stie cine sunt.
        -Si tu esti… cine?ma intreaba confuz baiatul.
        -Off, am uitat sa iti spun. Vorbesti cu Sakura. Spun chicotind.
        -Aa, Sakura, de cand nu am mai vorbit?! Ce mai faci? Ma intreaba, presupun zambind.
        -Cu ale mele pe aici. Am vesti bune! Sam a fost prins si acum este la inchisoare. Am de gand sa fac o petrecere si ma gandeam ca ai putea sa imi rezervi tot restaurantul tau pentru o noapte? Spun, parca neajutorata.
         -Ce nu fac eu pentru tine?! Ma intreaba sacastic, pe mine bufnindu-ma rasul.
         -Perfect, aunci, voi avea nevoie de spatiu cam maine seara! Pa! zic si inchid telefonul intrand in camera mea, unde naruto inca vorbea cu Mike. Le spun ca partea mea a fost facuta si il intreb pe Sasuke daca Naruto a pomenit de petrecere. Imi spune ca nu, ci decat au vorbit de copilarie si amintiri nebunesti. Imi dau ochii peste cap, si ma indrept spre balcon. Iau mobilul din mana fratiorului meu, iar el se trezeste din filmul amintirilor si este gata-gata sa sara de la etaj, crezand ca si-a scapat mobilul jos si s-a facut praf. Eu imi pun celularul la ureche si incep convorbirea cu Mike:
         -Bai, ce mai faci? Intreb eu zambind, dar facand semn ca imi este scarba sa fiu atat de draguta cu el.
         -Hei, buna frumoas-o, fac foarte bine, acum ca vorbesc cu tine. Zice acesta dupa cum vorbea presuoun ca isi musca buza de dorinta.
         -Vezi ca am prieten, spun facandu-I lui Sasuke cu ochiul, asa ca stai cuminte in banca ta! Continui asezandu-ma pe scaunul de la birou.
         -Serios?! Si, cine este norocosul? Spune intristandu-se instantaneu.
         -Nu cred ca te intereseaza! Asa, acum sa trecem la ale noastre! Vreau sa dau o petrecere la Jim la restaurant, deja am vorbit cu el, si a zis ca este totul OK. Ma gandeam ca din moment ce esti meneger… na ar trebui sa sti! Oricum, te astept maine seara la restaurant, te mai sun o data sa iti spun si ora, bine?
         -OK rozalia mea, te pup dulce! Spune uitand de precizarea ce i-am spus-o mai devreme.
         -Ti-am spus ca am prieten, nu? Deci, vreau sa termin cu apelative de-astea! Hai pa ca am treaba! Spun enervandu-ma la final. Inchid inainte sa aud raspunsul lui si il prind pe Naruto inainte sa sara de pe balcon.
          -Am tot tinut sa nu te mai jignesc, dar vad ca nu se poate! Prostule! Telefonul tau era la mine! Spun dandu-I cu cartea de istorie in cap. Poate asa te mai destepti si tu! Continui destul de enervata. Asa, Sasuke, ai vorbit cu Max? intreb dupa ce il adun pe blond de pe jos.
           -Da, a zis ca s-ar putea sa intarzie cateva momente. Tatal tau are nevoie de masina. Spune putin visator brunetul meu.
           -Bine, ma duc sa ii dau telefonul Akanei, va astept pe amndoi jos, mi s-a facut foame. Spun tinandu-ma de burta. Parasesc incaperea si merg in camera surorii mele. Ii inapoiez mobilul si observ ca mai are doar cateva exercitii. Ii spun ca o vom astepta jos. Ies din dormitorul rozaliei si ma intrept spre bucatarie. Acolo o vad pe Mary gatind. Deci mai am de asteptat. Ii spun sa ma anunte cand este masa gata si ma duc in sufragerie. Baietii erau acolo si se uitau la televizor. Ma alatur lor si imi este inmanata telecomanda. Ma uit la ceas si observ ca este 15:30 stiam ca este un meci de volei asa ca am schimbat de pe filmul horror la care se uitau prietenii mei pe sportul ce imi place atat de mult.

Cap. 8
           Naruto ma privea enervat. Sasuke doar si-a bagat castile de la telefon in urechi, ignorandu-ne. Ranjesc spre fratiorul meu, iar acesta isi ochii peste cap. Am sarit in picioare, cu el dupa mine si am inceput sa ne alergam prin casa. Inca detineam telecomanda asa ca am schimbat de pe Volei pe un program de muzica, doar ca sa fie mai hazlie joaca. Alergam cu spatele, ma invarteam, faceam roata. Imi doream sa devin majoreta la scoala, dar din cauza unor “anumiti” elevi, nu mai avem nici macar echipa de bascket.
           -Sakura, la masa! A strigat Mary din bucatarie. Naruto s-a oprit si i-am dat telecomanda. M-am dus la masa plina cu de toate, mancand pe saturate. Imediat dupa afara se auzira niste clacsoane.
           -A venit Max si cred ca ar trebui sa mergem… dar Sasuke fu intrerup de mobilul lui. Isi ceru iertare si raspunse.
           -Da, Itachi? – Urma o pauza in care asculta ce era de spus -  Unde ai lasat-o ultima data? – alta oprire - Doamne Fereste! Nu, nu umblu cu lucrurile tale. – inca un stop – Suna-l pe Deidara, poate i-ai imprumutat-o. – alta pauza – Despre aia era vorba?! Te-ai uitat in sifonier, sti, dulapul ala de la tine din camera?! Exista cea mai mare posibilitate sa o gasesti pe umeras. Mai bine iti pui biletele, serios daca te inteleg vreodata. Hai pa! A spus si a inchis. Apoi a continuat, mai mult pentru el. De ce or fi fratii astia, fie mai mari, fie mai mici, asa de natangi?
           -Sti, asta ma intrabam si eu… - spun uitandu-ma la blond cum isi afunda capul in oala cu mancare fierbinte. Apoi am strigat mai tare: Akane, vi? S-ar putea s trecem si pe la restaurant! In cateva secunde, tanara era jos, impracata intr-o rochita alba in colturi. Mda… se pare ca vrea sa faca impresie buna…
           -Am… Sis, ai de gand sa mergi in pijamale? Intreaba fata dezorientata. Abea acum observasem ca e3ra imbracata in pijamelele mele gri cu roz si semne ciudate la pantaloni si maneci, cu o pisicuta pe piept, iar sub ea scria “I love you!”.
           -Hei, sunt comode! – m-am rastit eu la Naruto care incepea sa rada. Mda… am plecat cat de repede am putut spre camera mea. Imi prebuia ceva destul de comodf, dar care sa arata bine. Hm… Poate o rochita de vara…  Da! Am scos din dressing o rochita roz, cu manecuta scurta, foarte raguta si destul de usor de miscat in ea. Am asortat la ea o pereche de slapi roz.

~~~###*** Peste 40 de minute ***###~~~

           Intr-un sfarsit am ajuns si la mall. Mergeam linistiti spre un magazin de suveniruri, de unde puteam sa iau mici atentii pentru toti profesorii pe care i-am jignit cu neatentia mea. Mda… era destul de greu sa iti dai seama de ceea ce isi doreste un profesor, dar am presupus ca gusturile lor sunt si in functie de materiile pe care le predau. Prima data am mers spre niste tablouri de unde puteam sa aleg dintre al 2-lea razboi Mondial sau pentru lupta unor conducatori mai vechi ai satului intre alt sat. Am presupus ca al 2-lea razboi Mondial era mai potrivit. Sigur iar fi placut d-nlui Eduar. Apoi m-am indreptat spre un colt cu tablouri pictate, pentru profesoara de desen. Gasisem o copie fidela a Mona Lisei, facuta de DaVinci, doar ca mai mica… si mai ieftina. Apoi am mers spre un raft cu muzica clasica. Hmm… Bethoveen (nu mai stiu sigur cum se scrie) mi s-a parut potrivit. D-na Goff mereu asculta acest compozitor la noi in clasa cand aveam ora de muzica. Cred ca de aceea am si adormit. Acum, partea grea. Matematica… la asta chiar aveam nevoie de ajutor.
           -Sakura, ce faci cu toate astea? As zice ca te dai pe clasici, dar nu te-as mai recunoaste. A soptit Akane cu o fata speriata.
           -Cui i-ar placea prostiile astea?! Nu le iau pentru mine, ci pentru profi’! Macar asa pot sa imi cer scuze pentru comportamentul meu neadecvat. Daca de la Naruto se asteapta sa faca chesti de genul, eu ma consider destul de cuminte incat sa ii iau prin surprindere cu… dormit la ora. Deci,  poate asa o sa mai uite. Am ridicat din umeri. Acum… ce as putea sa dau la o profesoara de matematica? Am intrebat uitandu-ma la toti.
           -Un deodorant. Profa’ pute rau de tot! A spus Naruto, strambandu-se. Nu l-am bagat in seama.
           -Un bilet la SPA. Poate mai scapa de ridurile alea… De data aceasta Akene comenta. Am oftat.
           -Sau ai putea sa iei ceva… discred. Un parfum sau… chesti de genul. A ridicat Sasuke din umeri. Era destul de buna ideea. Dar am lasat-o pentru mai tarziu. Trebuia intai de toate sa termin cu tot ce aveam de cumparat din acest magazin, doar ca sa nu fac prea multe drumuri. M-am invartit putin cu privirea. Bingo! Carti pentru proful de Literatura. “Romeo & Julieta” sigur avea. “La rascruce de vanturi”… hmm… poate… “Ultimul Cantec” era pentru adolescenti. Sau “Jurnalele Vampirilor”. Adolescenti de varsta mea ar fi destul de intrigati de aceste carti, dar un profesor cred ca I s-ar potrivi mai bine ceva vechi. Apoi am vazut-o. Acolo, pe un raft mai indepartat, statea singura o carte grosuta, pe care scria cu rosu “Cei noua Dragoni”. Am deschis coperta, iar pe prima pagina spunea ca a fost scrisa in 1973, reeditata in 1991, apoi Tradusa si la noi in 2008. Cartea era nou nouta si eram sigura ca era potrivita.
           -Akane, la ce ora am mai dormit?
           -Pfff… La engleza si ai chiulit de la sport… Apoi la Fizica mai aveai putin si cadeai din banca. Si asta este tot! Am aprobat din cap la acea lista lunga. La sport puteam sa iau echipament nou, precum mingi, cosuri de baschet si chiar biciclete. La engleza… aveam profesor, nu era a buna.
           -Surioara, ultima data la Engleza am repetat ceasul parca, nu? Am intrebat iar aceasta mi-a aprobat din cap. Iar la Fizica vorbim mai m ult despre astronomie, corect?! Am spus, iar ea a dat iar in cap. Bun. Am platit ce luasem din acel magazin, apoi am mers spre unul de parfumuri. Am ales un “Eternal Magic”, care mie mi se parea ca mirosea superb.  Apoi am plecat spre un magazin barbatesc. Mda… mi-am calcat pe orgoliu si am intrat acolo. Sora mea a proferat sa ramana afara, asa ca doar baietii m-au insotit. Nu intelegeam care e treaba cu “Fetele nu au voie!” pentru ca barbatii totusi intra in magazinele de lenjerie intima pentru FEMEI.
           In fine. Majoritatea oamenilor din interior ma priveau ciudat. I-am ignorat si m-am dus exact spre ceasuri. Mda… exact ce cauta. Un ceas de acela cu busola si tot ce-I trebui, l-am luat si I l-am dat VANZATOAREI sa il impacheteze. Am iesit, simtindu-ma destul de ciudat. Apoi, am plecat spre un “comp[artiment” special pentru camping-uri. Am ales cel mai performant telescop, nici prea mare, nici prea mic, l-am impachetat si am plecat.
           -Care vrea sa manance ceva? Fac eu cinste! – am zis ranjind. Dupa ce ca ii tarasem dupa mine, macar atat puteam si eu sa fac. Plus ca m-au ajutat sa trec peste toata prostia  cu Sam.
           -Eu sunt lihnit! – a zis Naruto, tinandu-se de burta. Am inceput sa chicotesc.
           -Mi-ar prinde bine un suc… - a oftat Akane, iar Sasuke a ridicat din umeri. Am plecat la un restaurand, unde blondul si-a comendat ramen, cum era de asteptat, eu si surioara mea cate o racoritoare, eu limonada iar ea suc de mere, apoi brunetul a ales sa ia doar o portie de cartofi prajiti cu friptura. Cat timp baietii asteptau mancarea, am inceput sa vorbim.
           -Akane, ce zici de shopping dupa ce termina baietii? Trebuie sa avem cu ce ne imbraca maine seara…
           -Mie mi se pare ok, dar nu crezi ca esti cam dura cu saracii astia doi? Sa ii supui la shopping? Si chiar de haine de petrecere? – a zis ea, prefacandu-se indurerata. Am facut o fata dezamagita. Mai bine ii lasam sa plece singuri… a continuat ea.
           -Pfff… probabil ca vre-un vanzator va fi de acord sa isi dea cu parerea la fuste scurte si bluze decoltate… - i-am facut jocul surioarei mele.
           -Fetelor, doar nu va ganditi sa va lasam singure, nu? Chiar daca o sa ne plictisim de moarte, poate ii sunam si pe  cailalti ca sa fie asta, nu ca o tortura pentru doi, sa fie pentru mai multi. A spus hotarat Naruto, iar eu am batut palma cu Akane pe sub masa. Mereu iesa faza. Le-am trimis fetelor mesaj, sa stie unde ne gasesc, apoi am continuat sa vorbim despre diferite subiecte.


~~~###*** Peste 45 de minute ***###~~~


           Intr-un sfarsit, ceilalti erau prezenti la noi la masa apoi am plecat spre toate magazinele de haine,  ce ne asteptau.
           -Doamne, in ce ne-am bagat?! – l-am auzit pe Shikamaru oftand.
           -Hei, care nu vrea sa stea se poate duce la jocurile alea stupide, dar daca ne vedeti cu altibaieti draguti de mana, sa nu va suparati ca nu va mai fi nici o petrecere… - le-am zis ridicand din umeri. Au inghetat pe loc, iar Neji s-a dus si si-a sarutat pe buze iubite.
           -Scumpo, sper doar sa nu ma faci sa mor… - a zis satenul, TenTen chicotind in timp ce intra in cabina de proba, peste 5 minute iesind. Era imbracata intr-o rochita rosie, cu nasturi doar de forma in fata si cu decolteu adanc. Era scurta, abea daca ii acoperea formele, dar arata beton pe ea.
           -Sti, deodata nu mai am chef de plecare… - a mormait Kiba cand Arishima a iesit dintr-o cabina imbracata intr-o rochita fara bretele, scurata pana peste fund. Am inceput sa chicotesc complice uitandu-ma la celelalte. Hinata acum  era imbracata cu o rochita alba, scurta, fara bretele, iar pe umeri avea un bolero de blugi. Arata foarte bine. L-am vazut pe fratiorul meu inghitind in sec. Ino purta un costul format dintr-o rochie scurta, poate prea scurta si un bolero, ambele cu model de leopard. Aisa era imbracata cu o alta rochita, bine inteles, tot scurta si fara bretele. Aceasta era indunci negre, verzi si albe, ikar sub sani avea o banda stransa, punandu-I in evidenta formele. Am auzit cum toti baietii au inghitit in sec, dandu-si seama de ceea ce ii astepta maine seara. Fetele si-au indreptat privirea spre mine.
           -Sakura, nu ar fi si randul tau?! Oh, stai, mai e Akane… - si imediat ce Ino a terminat de spus, a iesit sora mea. Avea pe ea o pereche de blugi lungi, negri si o bluza cu maneci undi, taiate pe jumatate, prinse cu benzi sclipitoare de la inceieturi pana la umeri. Nu pot spune ca nu arata bine. Cred ca era imbracata cel mai normal.
           -Hei, unde-I Temari? – a intrebat Shikamaru, uitandu-se la fiecare fata in parte. Dar nu a apucat sa raspunda nimeni, pentru ca blonda a aparut in fata noastra intr-o rochita portocalie, doar cu o bretea, foarte scurta. Am zambit la gusturile prietenelor mele. M-am plimbat cateva secunde printre rafturi si, imediat ce am gasit ce cautam, am zbughit-o spre cabina de proba.

poze cap 8: -rochita lui Akane cand pleca la mall
- rochita roz a Sakurei, cand pleca  la Mall.
  - rochia purtata de TenTen
- rochia pe care o purta Arishima
- rochie Hinata
- rochie Ino
- rochita Aisa
- ce a probat Akane
- Rochie Temari


pus acum 14 ani
   
Elvira
Chunin

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 165
mada am doar un
lucru sa-ti spun
I-TI IUBESC FICUL
si pune next-ul repede


_______________________________________

Aine and Serena

Just rise your hands tonight.. and feel the freedom. Everything go so right... I feel the rhythem I need'you here with me. 'Cause music makes me free!

pus acum 14 ani
   
MăDă ~ Vampire_Girl
Vizitator



Hehe, am venit cu next )))

Cap. 09
           
           Il vedeam pe fratiorul meu incruntandu-se, luandu-l toate apele, pe Sasuke marindu-si ochii, iar ceilalti ii priveau cu amuzament pe cei doi. Mda… Blondul a venit cu pasi apasati spre mine, luandu-ma de mana si punandu-ma sa fac o pirueta.
           -Te schimbi! A spus, parand foarte serios. M-am uitat la el total surprinsa.
           -Poftim?!
           -Te schimbi! Doar nu ai de gand sa iesi asa pe strada…! Eu nu o sa fiu acolo sa dau pumni in stanga si in dreapta, tuturor celor ce te vor fluiera! A spus, aproape maraind, foarte nervos. M-am uitat in jos la tinuta mea. O pereche de blugi scurti, un maiou alb peste care era prins un tricou cu un umar descoperit, bleo. Ce era asa de rau?! M-am uitat la Akane, cerand putin ajutor. Mi-a facut cu ochiul, plecand printre raioane, venind prin spatele cabinei mele, neobservata de Naruto.
           -Bine, da-te la o parte pana nu ma enervezi! Am zis, indepartand-ul. Akane ma astepta. Mi-a lasat noua vestimentatie care, sper, avea sa indrepte lucrurile. Am imbracat-o, cu ea acolo, doar era sora-mea. Nici macar nu bagasem in seama ceea ce imi daduse, asa ca am iesit imediat, neuitandu-ma in oglinda.
           -Multumit?! Am zis, punandu-mi mainile in san, nervoasa. A facut ochii cat cepele, departandu-se usor de mine. Sasuke veni langa mine, si ma oblica sa ma uit la ce port. Am mormait enervata, dar am privit.
           DOAMNE DUMNEZEULE MARE!
           Purtam o rochita alba, doar cu o maneca, care era despicata pana la incheietura, prinsa doar la umar cu o banda grosuta. Am inghitit in sec, incercand sa ma abtin sa nu tip.
           Nu am reusit…
           -Akane! Asa indrepti tu lucrurile?! Am intrat peste ea in cabina, nepasandu-mi ca eram mai mult dezbracata. Stai… Daca ma gandesc mai bine, e o idee chiar buna…
           M-am intors spre Naruto
           -Ori asta – am aratat spre rochita de pe mine – ori cea de dinainte. Am spus, incruntata. Mi-a urmat exemplul, unindu-si sprancenele.
           -Pot sa iti aleg si eu o tinuta, sa vedem, poate iti place mai mult… a zis el, ridicand din umeri incordat. Am oftat exasperata, dar i-am dat cale libera spre haine. In spatele meu a aparut un baiat, imbracat la costum, ce imi amintea de Sasuke.
           -Buna! Te cunosc de undeva? Cred ca te-am vazut in vre-un club sau ceva de genul. A spus, ignorand total maraitul brunetului, ce inca avea mana pe umar meu gol.
           -Nu, nu cred, probabil imi cunosti iubitul. Am zis, facand semn spre Sasu. Si-a marit ochii, iar brunetul m-a strans mai tare, parca spunandu-mi ca ma joc cu focul.
           -Crezi ca Sasuke se va supara daca vi la mine intr-o noapte? A zambit pisiceste, privindu-mi “iubitul”. Insa nu a apucat sa raspunda, pentru ca Neji i-a luat-o inainte.
           -Nu stiu daca el va fi deranjat, dar noi sigur vom fi! a exclamat, maraind. M-am intos spre ei, recunoscatoare. Toti baietii erau alineati in spatele meu, parca imi luasem bodyguarzi. Le-am zambit, ei facandu-mi cu ochiul.
           -Michael, mai bine ai pleca. Daca apare frate-su, nimeni nu te scoate din mainile lui. A murmura/marait Sasuke, prinzandu-ma de talie, strangandu-ma la piaptul lui, jucandu-si rolul. Am zambit cand m-a pupat pe crestetul capului.
           -Bine, oricum mai sunt fete aici sau ar trebui sa iti reamintesc de Karin? A zis badjocoritor, tipul din fata mea. Sasuke s-a incordat in imbratisare, tremurand aproape imperceptibil.
           -Iar eu trebuie sa iti reamintesc ca sunt aici o groaza de baieti care tin la fetele acestea ca la ochii din cap? Am luat eu cuvantul vazand ca nimeni nu mai zice nimic. Ochii lui Michael au zburat de la “iubitul” meu spre mine.
           -Papusa, nu te-a intrebat nimeni nimic. De data asta fu randul meu sa marai enervata. M-am desprins de brunet, apropiindu-ma de individul fara maniere din fata mea. L-am prins de gat, de parca m-ai avea putin sa il sarut. El si-a tuguiat buzele, iar pe punctul de a ma atinge, l-am lovit de “comori”. Imediat ce m-am indepartat de “ranit”, care s-a aplecat usor in afata, parca aparandu-si mostenitorii, am fost langa Sasuke si l-am prins de mijloc, acesta punandu-si mana dupa umerii mei.
           -Sakura! Am gasit hainele perfecte pentru tine! A strigat Naruto, din spatele zidului format de prietenii nostri. Ce s-a intamplat aici? A intrebat cand a trecut printre Shikamaru si Kiba, ce aveau mainile stranse in pumni. Cand a observat cum ma tineam de Sasuke s-a incruntat, dar i-am facut subtil cu ochiul.
           -Nimic Naruto, doar ne-a salutat Michael. Am zis, zambind complice, facand semn cu capul spre brunetul cu ochii albastri din fata noastra, inca aplecat.
           -Stai putin, tu esti Sakura Haruno? A soptit ingrozita victima. M-am incruntat. Ce daca eram?!
           -Tipule, credeam ca te-am avertizat o data sa stai departe de surorile mele! A marait fratele meu cu ochii arzand de manie.
           -De unde va cunoasteti? A intrebat Kiba, mai calmandu-se putin.
           -Desi nu sunt deloc mandru de asta, e vara-miu. A venit o data la mine, cand Naruto, Sakura si Akane erau in camera mea, jucam adevar si provocare. Vazuse numai fetele intrand in camera, iar cand am coborat la bucatarie, Naruto m-a insotit. A inceput sa spuna cum ca “fetele sunt niste bunaciuni si ca suntem foarte norocosi sa fie cu noi” si tot felul de prosti, pana Naruto, blond asa cum este el, i-a dat bulionul pe nas. De atunci s-a mai luat si Itachi de el de cateva ori. Tot aparea la intalnirile lui, cu poze de cand era mic, cand facea cine stie ce nazdravanie foarte injositoare.
           Am tacut malc, strangandu-l pe Sasuke mai tare in brate, el urmandu-mi exemplul. Apoi mi-am amintit de Karin. Cine era ea? Si de ce a inghetat brunetul asa cand a auzit numele ei? Simtem cu ma apuca furia, mainile incepand sa imi tremure. Simteam ca si cum cineva ma picura cu lava fierbinte. M-am cutremurat. De ce reactionam asa?! Era dea dreaptul… ciudat… diferit! Nici cand am aflat ca Sam ma insala nu am simtit asa ceva. Acum era mult mai puternic. Gelozie?! Dar pe ce motiv?
           -Sarut-o!
           -Poftim?! A raspuns Sasuke, uimit total, la provocarea lui Michael.
           -Sarut-o! Poate ca vrea pur si simplu sa scape mai repede de mine, asa pot fi sigur ca nu minte. Daca o saruti, plec de aici. Daca nu… pai o sa mai stau cu voi o vreme. A dat motiv tanarul nemanierat, ranjind badjocoritor.
           M-am blocat. Nu ar fi ca si cum nu o mai fi facusem. Nu ar fi de asemenea nici primul sarut cu Sasuke. Asta a fost in parcul de distractii. Dar… acum erau toti prezenti. Ar scoate suspiciuni, apoi ar trebui sa dau o groaza de explicatii. Mai ales fratelui meu. Mai ales lui Akane. Mai ales tuturor. Mai ales mie… Daca o fac, voi fi cu totul data peste cap, dar daca nu o fac, voi avea inca un nesuferit pe urmele mele.
           Am oftat greu, apoi, cat de repede am putut, mi-am ridicat capul si mi-am lipit buzele de ale brunetului, ce era inghetat mai rau ca mine. M-am apropiat mai mult de el, facand dintr-un sarut neinsemnat, unul pasional. Imediat ce si-a revenit, Sasuke si-a dus o mana pe gatul meu si una pe talia mea, miscandu-ne buzele in acelasi timp, sincronizati la perfectie. Mi-am pus mainile dupa gatul lui, ridicandu-ma usor pe farfuri, adancind sarutul. Mi-am aplecat capul in partea drepta, deschizand usor buzele, el avand permisiunea sa misune in gura mea, nestingherit. Am uitat ca fratele meu fierbe de nervi langa mine, am uitat ca asta a fost doar o provocare, ca fetele ma vor rapi cel putin o ora intreaga dupa, ca nu va mai fi nimic altceva decat acest sarut. Nu conta nimic in acea secunda. Ma bucuram de moment, sperand doar sa dureze o vesnicie.
           Cum s-a ajuns la asta? Adineauri ma certam cu fratele meu, acum ma sarutam cu cel mai bun prieten al sau. Toata treaba era prea complicata.
           Lipsa aerului ne-a obligat sa ne despartim, zambind. M-am intors cu spatele, el punandu-si mainile pe talia mea, presandu-si pieptul de umerii mei. Michael a facut un semn de “Pa-pa!”, disparand printre rafturi. M-am indepartat de brunet, dar tinandu-l de mana. Stiam sigur ca verisorul lui nu va pleca asa de repede din magazin, exista orice posibilitate sa ma vada. Am privit fetele prietenilor nostri care erau incruntati, ori enervati, ori derutati. Mda… asa eram si eu. Derutata la maxim. Cand am vazut fetele punandu-si mainile in san, privindu-ma cu o spranceana ridicata, am dat dezaprobator din cap.
           -Nu azi! Am spus simplu, luand tinuta din mainile fratelui meu, tragandul pe brunet pana la intrarea in cabina de proba. Cand m-am uitat mai atenta la hainele pe care mi le-a dat blondul am tipat. Akane a intrat peste mine, imediat ce a vazut ce aveam in maini, tipand si ea.
           -Naruto! Se presupuna ca merg la petrecere, nu la o intalnire de afaceri! Am marait aruncandu-i costumul. Mda, imi daduse o fusta pana la genunchi, neagra si un sacou alb, cu contur negru. Cum am spus, pentru o intalnire de afaceri… sau pentru profesoare.
           -Bine, atunci pastreaza rochita. Macar sa fi imbracata in alb. A oftat baiatul, categoric invins.
           -Stai, pot sa imi aleg si eu altceva?! Oho… pai mai stati putin…
           Akane nu a mai asteptat raspunsul fratelui nostru mai mare, s-a dus direct la raionul cu rochii. A petrecut acolo cel putin in sfert de ora, dar apoi a fenit cu o fata de invingatoare. S-a schimbat, iesind ca pe podium. Purta o rochita la fel de scurta ca a mea, neagra pana sub piept, unde venea prins un bolero cu maneca scurta, bleo. Avea, sub sani, o curea, goasa, ce ii punea in evidenta formele pronuntate. Naruto s-a inrosit, tremurand usor, foarte nervos. Eu il tineam iar pe Sasuke de mana. Nu stiu de ce, dar imi palcea foarte mult electricitatea aceea ce o oferea atingerea mainilor noastre. Si nici el nu se retragea.
           -Fetelor, noi suntem la cumparaturi si plecam acasa decat cu cate o rochita?! Avem nevoie de pantofi, bijuterii… costume de baie. Restaurant-ul are piscina! Am zis enervata, observand ca toate s-au asezat pe cine stie unde, asteptand. Au facut ochii mari, apoi s-au ridicat, luand-o la goana prin magazine. Majoritatea baietilor sau dus fiecare dupa cate o fata, chiar dupa cate doua, ramanand din nou doar eu, Sasuke, fratele si sora mea. Ne-am plimbat o vreme in liniste, uitandu-ne la pantofi de dama, potriviti rochitelor alese. Singura data cand m-am despartit de brunet, a fost cand a trebuit sa probez pantofii mei albi, cu toc inalt. Si cum i-am dat drumul la mana, o fata satene cu ochi caprui, imbracata ca o panarama, a si sarit pe el, cochetand. Baiatul s-a uitat plictisit la ea, apoi am intervenit eu. L-am pupat pe obraz si i-am strans palma. El a zambit la mine, apoi am intrebat ceva de genul “Iubitule, cine e noua ta prietena?!”. Satena a amutit, plecand. Apoi, am fost categoric nevoita sa il las singur cand am luat costumele de baie. Eu am ales unul negru, cu picatele colorate, iar Akane unul rosu, cu modele albe, fara forma. Si apoi ne-am trantit toti pe o banca, renuntand la bijuterii, pentru ca aveam acasa foarte multe.


poze:

- ce a probat Sakura prima oara.
- Rochita Sakurei, cea alba )
- rochita ce a ales-o Akane
- o idee de cum arata Michael
- ceea ce alesese Naruto pentru Saku
- pantofii Sakurei
  - pantofii pe care i-a ales Akane... (stiu, nu am spus nimic despre ei :-?? )
-Satena care s-a dat la Sasuke )
- costumul de baie al Sakurei )
- costumul de baie al lui Akane

cred ca atat ) daca am uitat sa pun vre-o poza, spuneti-mi si rezolv )

greselile de ortografie, sigur sunt asa ca... gome :-??


pus acum 14 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la